Inovația în sectorul lactatelor este tot mai concentrată pe dezvoltarea de produse cu valoare adăugată ridicată, iar fermentația controlată joacă un rol central.

Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor impune o etichetare clară a ingredientelor și a valorilor nutriționale, iar standardele Codex Alimentarius pentru produse fermentate oferă cadrul internațional de calitate.

Potrivit Eurostat, piața lactatelor fermentate din Uniunea Europeană a crescut cu 6% în 2024, iar tendința continuă și în 2025, stimulată de interesul consumatorilor pentru produse funcționale, bogate în probiotice și proteine.

Tehnologiile moderne de fermentație permit:

• utilizarea unor culturi microbiene selecționate pentru obținerea unor profile aromatice și texturi specifice;
• creșterea stabilității microbiologice.

Cercetările publicate de FAO și International Dairy Federation evidențiază faptul că optimizarea parametrilor de fermentație – temperatură, pH, durată – poate:

• îmbunătăți biodisponibilitatea nutrienților,
• reduce conținutul de lactoză cu până la 30%, aspect important pentru consumatorii cu intoleranță.

În România, adoptarea acestor tehnologii este încă limitată la procesatorii mari, însă cererea tot mai mare pentru iaurturi proteice, kefir sau băuturi fermentate funcționale creează oportunități și pentru fabricile medii și mici.

Investițiile în fermentatoare cu control digital și sisteme automate de inoculare:

• asigură consistență și calitate,
• reduc consumul de energie.

În plus, programele de sprijin prin PAC 2023-2027 și fondurile disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală oferă resurse pentru achiziția acestor echipamente.

Implementarea tehnologiilor avansate de fermentație nu este doar o modalitate de diversificare a portofoliului, ci și o strategie de poziționare pe segmente premium, cu marje mai mari și stabilitate mai bună a cererii. Aceasta poate contribui semnificativ la creșterea competitivității industriei lactatelor din România.

(Foto: Pixabay)