-Trei sferturi dintre români înțeleg prin agricultură bio sau ecologică cea care furnizează produse sănătoase, fără aditivi sau chimicale   -Dezavantajele produselor bio, conform respondenților, sunt prețul ridicat (55,32%) și lipsa de încredere în ce este scris pe etichete (28,38%).   -Peste jumătate dintre cei care ar lucra în agricultură consideră agricultura ecologică o oportunitate (Comunicat) Trei sferturi dintre români înțeleg prin agricultura bio/ecologică produsele sănătoase, fără aditivi sau chimicale. Chiar mai mulți dintre respondenți, 77,79%, spun că ei cumpără produse bio/ecologice, fără a ști, de fapt, dacă aceste sunt certificate ca atare, conform unui studiu online realizat de iVox în luna martie, la comanda World Vision România, în cadrul campaniei #GoodFoodForAll, Make Europe Sustainable for All” derulat de Comisia Europeană pentru promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă din cadrul Agendei 2030.   Studiul a fost prezentat astăzi  în cadrul unei dezbateri organizate de Fundația World Vision România, care a reunit o parte dintre actorii implicați în agricultura ecologică din țara noastră: Marie-Luce Ghib (consilier regional afaceri agricole - Ambasada Republicii Franceze în România), Alexandra Toderiță ( director Centru Român de Politici Europene), Liliana Ciobanu (director general Ecocert România), Silviu Diaconu (responsabil program Creștem România Bio Carrefour), Mihai Sorin, apicultor ecologic (Asociația Apicolă Scundu), Ion Colțan (fondator Origini), Liliana Chiriacescu (profesor Liceul Tehnologic Cezar Nicolau Brănești).   Concluziile dezbaterii:   Având în vedere confuzia există la nivelul românilor între bio și natural, precum și lipsa de încredere a consumatorilor în produsele bio, este esențială o informare și o educare a consumatorului în această privință.   Pentru ca acest sector să poată să-și atingă potențialul de dezvoltare, este nevoie de o colaborare a tuturor părților implicate - producători, procesatori, retail, organisme de certificare, ministere de resort - în vederea  desenării unei Strategii de țară cu privire la agricultura ecologică. În prezent, România nu are o astfel de strategie națională, iar dialogul pe acest subiect între părțile implicate nu există.   Valoarea pieței de agricultură ecologică în Europa este de 37 miliarde de euro, din care prea puțin îi revine României. Potențialul natural al României este insuficient valorificat, țara noastră având în momentul de față doar 2% din suprafață destinată agriculturii ecologice.   Principalele rezultate ale studiului   Rezultatele sondajului arată că majoritatea respondeților se referă mai degrabă la mituri care fac deja istorie în domeniul alimentației decât la realități dovedite științific.   Adevărul despre „bio”   Dezavantajele produselor ecologice, susțin cei chestionați, sunt prețul ridicat – mai bine de jumătate cred asta (55,32%), și etichetele în care nu poți avea deplină încredere – 1 din 3 persoane chestionate (28,38%).   „Informarea continuă a agricultorilor convenționali despre beneficiile ecologice și economice ale agriculturii ecologice precum și o campanie de promovare a produselor ecologice ar face diferența dintre mit și realitate în acest domeniu. Pentru a atrage consumatorii, este nevoie de prezentarea informaţiilor relevante pentru aceştia în mod transparent, mai exact prezentarea avantajelor produselor bio pentru sănătate, pentru mediu și durabilitatea utilizării resurselor” , a declarat Crenguța Bărbosu, manager program  agricultură și dezvoltare rurală World Vision România.   Modalitatea prin care aproape jumătate dintre respondenți (47,52%) se asigură că produsul pe care îl cumpără este bio este să verifice dacă pe etichetă scrie acest lucru, iar un sfert dintre participanții la sondaj verifică dacă produsul are pe etichetă certificarea UE. Atunci când vine vorba de sursele din care se informează românii despre agricultura ecologică, cei mai mulți au ales internetul (81,7%), 29,98% se informează de la televizor și 19,06% de la rude sau prieteni.   44,6% dintre respondenți își achiziționează alimentele bio de la supermarketul din zonă, 40,75% spun că își procură astfel de produse și din piața agroalimentară și 38,82% de la cunoștințele de la țară. Există un mare grad de confuzie cu privire la produsele eco/bio şi produsele sănătoase, dovadă fiind faptul că 77,79% declară că achiziționează alimente bio, dar locul de unde cumpără cei mai mulți - 87,98% - nu oferă niciun fel de certificare de acest tip (din piață, de la țară, de la vânzători ambulanți).   „Percepția majorității românilor chestionați este că bio/eco înseamnă  produse de la țăran, de micul producător, lucru  nu întotdeauna adevărat. De aceea credem că este nevoie de informație disponibilă pentru publicul larg, potențial consumator, despre ce înseamnă produsele și agricultura ecologică”, mai declară Crenguța Bărbosu.   Marile supermarketuri au crescut  numărul de produse bio/ecologice la raft, prin amenajarea unor spații speciale pentru produsele ecologice. Cu toate acestea, numărul de produse bio/ecologice prezente în marile supermarketuri din România variază între 200 şi 500 comparativ cu 1.200-1.800 în aceleaşi supermarketuri din Europa de Vest. În prezent, oferta locală din partea producătorilor care pot furniza produse ecologice competitive, în standardele pieței, este limitată pentru acest segment, însă retailerii speră că se va dezvolta și în România în perioada următoare.   Prețul mai mic trage în balanță   Dintre adepții produselor ecologice, 4 din 10 le cumpără într-un procent cuprins între 10% și 30% și doar 2 din 10 le cumpără între 30% și 50%. Factorii care i-ar determina pe români să cumpere mai multe produse bio sunt: prețul mai mic (42,41%) și siguranța că produsul pe care îl cumpără chiar este ecologic, fără chimicale (43,4%).   Cu toate acestea, aproape 7 români din 10 sunt  dispuși să plătească în plus pentru alimentele bio. Dintre aceștia, 43,85% ar fi de acord să plătească cu 5 până la 10 % în plus pentru alimentele bio, iar  27,86% ar fi dispuși să plătească  chiar cu 10% până la  20% mai mult. 3 din 10 respondenți nu ar fi dispuși să plătească mai mult pentru produsele ecologice.   În ciuda declarațiilor conform cărora ar plăti în plus pentru produse bio, paradoxal, doar un preț mai mic al acestor produse i-ar determina pe 42,41% dintre respondenți să cumpere alimente bio. „În aceste condiții, credem că este necesară o campanie de educare a publicului despre tehnologiile de producere a alimentelor bio, anume că nu se folosesc: îngrășăminte chimice și, prin urmare, producțiile sunt mai mici; nu se administrează pesticide – culturile sunt mai vulnerabile la boli, paraziți, apar riscuri mari pentru fermieri”, explică Crenguța Bărbosu, manager program  agricultură și dezvoltare rurală World Vision România.   Stimulente de la stat   Aproape jumătate din respondenți (46,7%) sunt de părere că cea mai bună măsură pentru stimularea producției și consumul de alimente eco ar fi politici publice pentru stimularea agricultorilor care cultivă ecologic, iar 28,84% cred că dacă s-ar crea oportunități noi de comercializare ar stimula producția eco.   Deși cei mai mulți respondenți nu ar alege o carieră în domeniul agriculturii, mai bine de jumătate - un procent de 57,56% - spun că dacă ar începe o afacere în agricultură, ar considera agricultura ecologică o oportunitate. În acest moment, agricultura ecologică este un sector dinamic în România, care a cunoscut în ultimii ani o evoluție ascendentă, , dovadă fiind creșterea  suprafeței cultivate cu culturi permanente (livezi, viță de vie, arbuști fructiferi, nuci, etc.) de la 3093 ha în anul 2010 la 13165 ha în anul 2017.   Guvernul României a lansat în decembrie 2018 Strategia de Dezvoltare Durabilă a României, care stabilește prioritățile naționale în contextul dezvoltării durabile şi al Agendei 2030.  Doar 13,69% dintre respondenți au auzit de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU pe care și România le-a adoptat în 2015 (Agenda 2030), ceea ce demonstrează că sunt necesare acţiuni de informare pentru ca  populaţia să cunoască strategia, să înţeleagă importanţa Agendei 2030 şi  a obiectivelor de dezvoltare durabilă, precum şi legătura strânsă dintre cele trei dimensiuni ale acestora: economică, socială, de mediu. Cele mai recunoscute obiective de dezvoltare durabilă de care și-au amintit sau au auzit aceștia sunt: sănătate și bunăstare (52,67%), educație de calitate (47,12%), apă curată și sanitație (41,15%), energie curată la prețuri accesibile (33,48%), fără sărăcie (34,75%), foamete zero (30,7%), consum și producție responsabile (25,16%).   ***   Sondajul „Românii și agricultura” a fost realizat de iVox la solicitarea World Vision România și finațat în cadrul campaniei #GoodFoodForAll, parte a proiectului Make Europe Sustainable for All, derulat de Comisia Europeană pentru promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă din Agenda 2030.   Studiul a fost realizat prin metoda CAWI, în perioada 1-31 martie 2019. Eșantionul studiului este compus din 3.426 de respondenți și reproduce, din punctul de vedere al principalelor sale caracteristici, structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România, aşa cum decurge din cercetarea Gallup „Piaţa serviciilor de acces la Internet”, realizată la cererea ANCOM (Autoritatea pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii). Prin urmare, rezultatele acestui sondaj pot fi extrapolate, cu o minimă marjă de eroare, populaţiei utilizatorilor de Internet din România de vârstă majoră.   Despre World Vision România   World Vision România este o organizaţie creştină, care desfaşoară programe de intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy punând în centrul activității sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. Inspirată de valorile creştine, fundaţia lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen.   World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 29 de ani de prezenţă în România, am ajutat peste 500.000 de copii şi adulţi, în aproape 400 de comunităţi din 8 judeţe.   www.worldvision.ro,                                                     http://www.facebook.com/WorldVisionRomania,www.worldvision.ro/Mandrusafiufermier,          https://www.facebook.com/MandrusafiuFermier/http://blog.worldvision.ro/