Suntem ultimii din Centrul şi Estul Europei la cheltuielile pentru mâncare!Potrivit Research Romania Team, România este ultimul dintre statele Est Europene în ceea ce priveşte sumele medii cheltuie pentru alimente, bugetul mediu al românilor fiind aproape la jumătate faţă de cel al cehilor. Următorii trei ani ne vor găsi cheltuind mai mult din faţa calculatorului sau din magazinul de lângă casă.Doar 984 de euro pe an!   Un român ccheltuie în medie pentru alimente 984 de euro pe an, arată studiul “Grocery retail in Romania 2018” realizat de compania de cercetare PMR, care plasează România pe ultimul loc între statele din Centrul şi Estul Europei (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Slovacia) din acest punct de vedere.   Viitorul sună însă bine pentru retailerii care se adaptează la tehnologia viitorului şi a celor aflaţi în proximitatea cartierelor rezidenţiale, consumul fiind pe un trend ascendent. “Consumatorii slovaci au cheltuit 1720 de euro pe produse alimentare în 2018, cel mai mult din CE.   Cea mai mare creștere a fost însă înregistrată în România, unde creșterea consumului gospodăriilor a fost propulsată de situația favorabilă pe piața muncii și reducerea impozitelor, în timp ce cea mai mică creștere a avut loc în Slovacia și Republica Cehă.   Se așteaptă ca această tendință să continue în următorii ani, iar țările cu putere de cumpărare mai mică (România, Bulgaria) le vor prinde dn urmă pe cele unde se cheltuieşte cel mai mult (Republica Cehă, Slovacia)”, au declarat analiştii PMR.   Comerţul online va fi la putere   Aceştia estimează că în următorii 3 ani, în afară de creşterea pieţei comerţului alimentar estimat pentru 2018 la 89 de miliarde de lei, retailerii vor putea profita de expansiunea comerţului online. “Canalul de internet va continua să crească cu 21,2% în medie între 2019 și 2022, susținut de o populație extinsă de e-shoppers.   Vânzările pe Internet au câștigat popularitate în România, mai ales că magazinele online atrag clienții prin afişarea unor prețuri mai atractive decât cele găsite în magazinele fizice. Pe de altă parte, în ultimii ani, unii jucători de top au lansat propriile magazinele lor online, iar dezvoltarea operațiunilor de internet de către jucători de top este de așteptat să fie un factor care influențează puternic creșterea canalului, explică specialiştii PMR.   Magazinele de proximitate, pe trend pozitiv    Din datele companiei de cercetare, ritmul vieții precum și factorii demografici vor avea un efect pozitiv asupra popularității formatului de conveniență, pentru care se estimează ritmuri de creştere  medii de peste 11% în valoare, în următorii trei ani.   “Magazinele de convenienţă oferă numai produse alimentare de bază, precum și o ofertă extinsă de prepaate gata pentru a fi mâncate, care vizează satisfacerea nevoilor de bază ale clienților care lucrează mai mult timp.   În următorii trei ani, formatul de comoditate va crește, dar acest canal este în continuare mic în comparație cu alte canale de vânzare cu amănuntul. În 2018, acesta a reprezentat peste 2% din vânzările canalelor de distrubuţie a produselor alimentare”, mai spun analiştii companiei.   Ce se va întâmpla cu jucătorii din piaţă?   Din datele PMR, cei mai mari opt jucători din această industrie sunt de origine străină, iar anul trecut aceştia deținau aproape 60% din cota de piață.”Piața românească a produselor alimentare a devenit mai concentrată, deoarece jucătorii mari s-au extins agresiv inclusiv prin preluarea jucătorilor tradiționali.   Având în vedere ritmul de expansiune al comercianților cu amănuntul, acest canal de distribuție este așteptat să-și consolideze cota de piaţă până în 2023. Nu ne așteptăm la noi jucători importanți pe piață, cu toate acestea, intrările pe piață de către comercianții cu amănuntul mici, sunt posibile”, cred analiştii PMR.