(Autor: Aura Alexa Ioan)  Piaţa cărnii proaspete a fost influenţată în mod negativ de câteva cauze semnificative, dacă ar fi să enumerăm doar costurile ridicate de producţie, lipsa aprovizionării cu cereale în prima parte a anului trecut, intrarea în faliment a unor ferme, recentul scandal al cărnii stricate şi terminând cu preţul de la raft al produselor.   Carnea refrigerată a stagnat   Potrivit monitorizărilor RetailZoom, pentru anul 2013, categoria carne refrigerată a stagnat ca valoare a vânzărilor în lanţurile internaţionale de retail (IKA)* (înregistrând o creştere nesemnificativă de 0,3%) şi a scăzut ca volum al acestora cu 9,1%, situaţie cauzată de creşterea preţurilor şi de modificările apărute în comportamentul de consum.   Datele RetailZoom arată că, in IKA, atât ca volum, cât şi ca valoare a vânzărilor, carnea de pui deţine locul fruntaş în preferinţele consumatorilor, cu 44% volum de vânzări. Pe locul doi în top se află carnea de porc, cu 35%, carnea de vită înregistrează un procent anemic de 5, iar curcanul de abia 3%. Precizăm că în categoria “altele” , unde se întâlneşte 9%, intră produse precum: porc+vită, organe de vită, mixuri, organe de porc, miel, oaie, raţă, organe de curcan, berbecuţ etc. Consumul de pui şi porc, neafectate de scandaluri   După modul de prezentare al produsului, pieptul dezosat de pui şi puiul grill îşi adjudecă primele două locuri în Top 5. Sortimentaţia fiind extrem de dezvoltată din perspectiva modului de prezentare a cărnii refrigerate, ponderea cea mai mare este deţinută de segmentul “altele” (aproximativ 70%), din care menţionăm: ceafa cu/fără os, ficat, aripi, burtă de vită, carne de lucru, piept cu/fără os, tacâmuri de pasăre, gulaş, rasol etc. În totalul vânzărilor, ca valoare, mărcile proprii deţin, cumulat, aproape 20%.       În afara oscilaţiilor atipice ale cererii şi ofertei, piaţa cărnii a fost influenţată anul trecut şi de câteva scandaluri alimentare. Impactul însă nu a fost de durată, iar migrarea consumatorilor de la o categorie la alta s-a produs pentru perioade scurte de timp.   Consumul de carne de pui şi porc a rămas relativ constant şi nu se întrevăd schimbări semnificative, carnea de porc şi de pui rămânând printre preferinţele consumatorului român, din raţiuni strict financiare, acestea fiind şi cele mai ieftine produse de carne.   Carnea de vită are însă cel mai mare potenţial de creştere, de la aproximativ 8 kg per capita în prezent, către un nivel al mediei din Uniunea Europeană, de aproximativ 15 kg. Acest lucru se va petrece treptat, pe măsura creşterii veniturilor şi a educaţiei de consum.   Per total, consumul de carne de pasăre, în regres Cele mai recente statistici situează consumul de carne de pasăre la nivelul a 16,7 kg/an/capita, în scădere faţă de aproape 20 de kg/an/capita, în 2008. Acest lucru se datorează şi faptului că s-a schimbat comportamentul consumatorului, care  este mai înclinat să cumpere cantităţi mult mai mici dar calitativ, mai bune. Agricola, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe acest segment, comercializează în retailul tradiţional 35% din producţie - incluzând reţeaua proprie de magazine -, în timp ce canalul de retail modern cumulează 40% din vânzările companiei – pondere care va creşte în 2014.       85% din carnea de pasăre comercializată este refrigerată, portofoliul de produse înglobând şi carcasa de pui, dar în special carnea tranşată şi piesele dezosate, prezentate în ambalaje diverse ca natură şi gramaje, în funcţie de clienţii cărora li se adresează.   De asemenea, comercializează şi carne de curcă, în acest an intenţionându-se punerea unui accent mai mare şi pe alte produse de nişă, diferenţiatoare, care individualizează şi potenţează anvergura brandului.   În schimb, alţi reprezentanţi ai sectorului consideră că preţul poate fi numai rezultatul cererii şi ofertei; în contextul unei cereri ponderate şi a unei oferte relativ constante, cel mai probabil nu vor fi fluctuatii majore.   În momentul de faţă,  ultima măsurătoare oficială a consumului de carne de pasăre se referă la anul 2012. CHiar şi în aceste condiţii, cifrele oficiale situează acest indicator la valoarea de 16,7 kg/an/capita, în scădere faţă de aproape 20 de kg/ an/capita, în 2008.   Acestea sunt cifrele la nivel naţional,chiar dacă în aceeaşi perioadă, Agricola a reuşit să-şi dubleze vânzările, de la 16.500 tone în 2008, la 35.000 tone în 2013, atingând detaşat a doua poziţie de producător în România, cu o perspectivă realistă de creştere în continuare.   Vârfurile vânzărilor, în zilele de avans şi lichidare! Carnea de porc este cea mai căutată în România, acoperind aproape jumătate din consumul de carne, de circa 60 de kilograme pe cap de locuitor pe an, fiind urmată de cea de pasăre (15-20 kg) şi vită, categorie care reprezintă doar 10% din total. Fiecare român mănâncă anual 30-32 de kilograme de carne de porc, faţă de media europeană de 40-45 de kilograme.   Consumul de carne de pasăre este de 15-20 de kilograme pe an, de asemenea sub media europeană, de 23-24 kilograme. Carnea de vită reprezintă doar 10% din consumul total de carne din Româbia, faţă de 40% în UE. Vânzările lunare de carne au o evoluţie oscilantă şi sunt mai mari doar în zilele de plată a salariilor, a susţinut, într+o conferinţă de presă Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).     În ultimele luni, producătorii de carne au majorat preţurile din cauza scumpirii furajelor, iar cei care comercializează mezeluri anunţă scumpiri de 10% pe fondul măririi preţului la carne, dar şi la utilităţi şi combustibili."   Am făcut o analiză a vânzărilor, ca să vedem cum se distribuie acestea, şi am constatat că vânzările se desfăşoară în formă de dinţi de fierăstrău, iar vârfurile sunt în zilele de avans şi lichidare. E o chestie verificată de noi, ne cresc vânzările în perioada avansului şi lichidării", a spus Van. În aceste condiţii este de lasineînţeles de ce producătorii de carne de pui au ajuns la o limită de la care nu mai pot creşte preţurile. Acesta este un aspect nefavorabil pentru brandurile care investesc în calitate şi comunicare, în contextul în care asistăm la o creştere a ponderii mărcilor private, care au ca obiectiv să comunice consumatorilor că promovează produse a căror calitate este din ce în ce mai bună şi care se transformă încet, încet în adevărate branduri ale retailerilor.   Mititeii ocupă o treime din producţia de carne Micii româneşti, proaspăt intraţi în legalitate, asigură 30% din vânzările la intern şi la export ale procesatorilor. Sectorul de carne din România a răsuflat uşurată după ce experţii UE au dat undă verde  folosirii bicarbonatului în compoziţia mititeilor autohtoni.  Acceptarea în legalitate a micilor are o miză uriaşă, câtă vreme o treime din cifra medie de afaceri a procesatorilor este asigurată de acest produs. La nivelul marilor producători, micii înseamnă până la 10% din cifra de afaceri pe piaţa internă şi 30% din exporturi.   Dar există foarte mulţi producători la care această pondere creşte spre 70% sau procesatori specializaţi care sunt profilaţi 100% pe mititei, astfel că media generală ajunge undeva la 30%, arată estimările industriaşilor. În acest an, evoluţiile bursiere ale cotaţiilor la carne justifică previziunile pentru stabilitate şi chiar pentru o uşoară scădere a preţurilor, astfel că principalii factori de influenţă rămân taxele.   Mai exact, în ciuda ultimelor vești, rămâne de văzut dacă guvernul va reduce TVAla carne, la 9%, din luna august, fapt care ar duce la premise favorabile ieftinirii. Pe de altă parte, este  de urmărit cât de mult va influenţa negativ preţul cărnii, recent introdusa taxă pe construcţiile special, pentru a putea  prognoza o reală creştere sau nu a vânzărilor de carne.  

x x x

Producătorii autohtoni nu îşi pot permite în momentul de faţă să facă vreun pronostic referitor la volumul de vânzări de carne din acest an, fără să ţină cont de situaţia recentă din Ungaria, ţară care a redus  de la 1 ianuarie anul acesta, TVA la carne de la 27% la 5%. Logica este simplă: ungurilor le convine să vândă în România, chiar dacă aici preţul la carne este mai mare, întrucât câştigă din diferenţa de TVA, care la noi este de 24%. Dacă în România autorităţile nu vor lua măsura să reducă TVA-ul la carne, importurile la negru din Ungaria nu vor putea fi stopate, dezechilibrând piaţa autohtonă a cărnii.