(Autor: Alexandru Peligrad) O cincime din totalul importurilor de produse agroalimentare ale României în perioada 2002-2011, judecând din punct de vedere valoric,  sunt reprezentate de carne și produsele din carne. În topul importurilor de produse agroalimentare, carnea ocupă de departe primul loc (5,86 miliarde USD valoare a importurilor), la distanță mare de locul doi, ocupat de cereale (cu 2,6 miliarde USD) ne arată analiză care se întinde pe un întreg deceniu (2002-2011) a comerțului exterior al României, analiză intitulată ”Dinamica schimburilor comerciale cu produse agroalimentare ale României în ultimul deceniu”, realizată de Toma DINU, profesor la USAMV București și George PĂTRAȘCU (MADR).   Romanian meat imports structureOne-fifth of the total imports of agricultural products of Romania during 2002-2011, judging in terms of value, are represented by raw meat and meat products. Being in the top imports of agricultural products, meat is on the first place (5.86 billion dollars), far away from second place occupied by cereals (2.6 billion dollars), as shown in an analysis over a decade (2002-2011) of Romanian foreign trade, analysis entitled "Dynamics of trades in food products in Romania in the last decade" by Thomas DINU, professor of University of Agronomic Sciences and Veterinary Medicine in Bucharest and George PĂTRAŞCU from Romanian Ministry of Agriculture and Rural Development.Importăm de peste 5,5 miliarde de euro   Dacă însă adăugăm și valoarea importurilor de preparate din carne și a importurilor de animale vii, atunci valoarea importurilor de carne, preparate din carne și animale vii ajunge la suma de circa 7,3 miliarde USD), ceea ce reprezintă aproximativ o cincime (19,81%) din totalul importurilor de produse agroalimentare ale României în perioada 2002-2011 (36,85 miliarde USD).   Din punctul de vedere al soldului comercial, aceeași analiză ne arată că din cele 16,68 miliarde USD deficit înregistrat pe parcursul intervalului 2002-2011 la schimburile comerciale cu produse agroalimentare, aproape o treime (5,3 miliarde USD) provine din deficitul rezultat în urma schimburilor internaționale cu carne și preparate din carne. Doar excedentul rezultat în urma schimburilor comerciale internaționale cu animale vii vin să mai salveze situația, acest capitol înregistrând un rezultat pozitiv (1,31 miliarde USD pentru intervalul 2002-2011).   Paradoxal este însă faptul că, cel puțin din punct de vedere teoretic România nu numai că ar putea să-și acopere întreg necesarul intern de carne, ci și să exporte. Spre exemplu, în cazul cărnii de porc – care reprezintă circa 45% din consumul de carne al românilor și 58,85% din valoarea importurilor de carne și organe comestibile (în 2011) - analizele specialiștilor arată că România dispune de potențialul de a-și acoperi întreaga cerere internă și de a exporta alte un milion de tone de carne de porc.       Din păcate însă o serie de factori conjuncturali sau de lungă durată au împiedicat sectorul românesc de producere a cărnii să producă la întreaga sa capacitate.   În ceea ce privește carnea de porc interdicția de peste un deceniu (din 2003 și până la 1 ianuarie 2014) de a exporta carne de porc către UE, din cauza febrei porcine a avut un dublu impact: a oprit exportul direct de carne de porc și a determinat firmele procesatoare din domeniu să importe carne-materie primă pentru a putea să aibă acces pe piața europeană.   Slaba gestionare a acestei situații de către autorități, însoțită de inexistența subvențiilor sau a oricăror alte forme de sprijinire a sectorului la nivel guvernamental care să ajute la restructurarea acestuia au făcut ca respectiva problemă să aibă o așa de mare întindere în timp. În aceste condiții populația dde suine din România a scăzut dramatic, de la 12 milioane de capete, la circa 5,4 milioane de capete, în prezent.  Numai în 2010 au dat faliment peste 200 de ferme românești de creștere a porcilor.   De la aviară la investiții de ultim ceas   În ceea ce privește sectorul cărnii de pui acesta a fost puternic afectat de criza gripei aviare în 2005 și în prima parte a lui 2006, dar, ca urmare a investițiilor făcute pentru modernizarea acestuia se poate afirma că în prezent a reușit să-și revină. Acest fapt este dovedit și de faptul că solfdul balanței comerciale pe segmentul cărnii de pui este în prezent pozitiv, în ciuda creșterii consumului intern care în șapte ani a crescut de peste 3 ori.   Cum însă consumul pe locuitor de carne de pasăre în România (21 kg) se situează abia la jumătate din nivelul mediu al UE, există perspective de creștere a domeniului, context în care este posibilă și o creștere a importurilor de carne de pasăre (tendință ce poatefi deja observată în ultimii doi ani).       Ciclul scurt de producție întâlnit în acest domeniu favorizează investitorii, precum și dezvoltarea locală a sectorului, mai ales dacă în acest scop vor fi folosiite și fondurile europene.   Deși nu s-ar putea afirma că în dieta românilor carnea de vită este un produs tradițional, totuși, având în vedere ultimele acorduri încheiate de România cu China, s-ar putea ca în viitor să asistăm la o creștere a importurilor de carne de vită destinată acoperirii necesarului intern, în condițiile în care fermele românești mari vor profita de această oportunitate de export.   Carnea de vită, doar 10 %   În prezent, importurile de carne de vită acoperă circa 10% din vânzările de carne de pe piața românească și fără o astfel de schimbare pe zona ofertei, nu este de așteptat că vor exista evoluții spectaculoase, în viitor pe segmentul importurilor de carne de vită. Importurile de carne de vită de pe piața românească provin în general din Austria (26%), Italia (16%) și Germania (15%).   Totuși, având în vedere deschiderea din ce în ce mai mare a pieței chineze pentru carnea românească este posibil ca pe teren scurt și mediu să asistăm la o creștere moderată (cel mai probabil) a importului de animale vii destinate în special producției de carne, în condițiile în care investițiile într-o fermă de bovine se recuperează mai greu, comparativ cele în sectorul cărnii de pui sau porc. La momentul actual, stocul de bovine românești este orientat preponderent spre producția de lapte sau de carne și lapte.   Porcii au mare căutare În ceea ce privește importurile de carne și produse din carne pe grupe de produse (conform clasificărilor CAEN) cele mai mari valori se înregistrează în cazul grupei ”Carne și organe comestibile” (circa 73% din totalul importurilor de carne și produse din carne), urmate de grupa ”Animale vii” (circa 16%) și grupa ”Preparate din carne, din pește sau din crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice” (circa 11%). În perioada 2007-2012 importurile de ”Animale vii” au deținut o pondere de 0,1-0,3% în totalul importurilor României, conform datelor din studiul ”Analize sectoriale – România – Carne și produse din carne”, studiu realizat de Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor străine, precum și din datele INS. Din punct de vedere valoric importurile de animale vii au oscilat între un minim de 46,3 milioane de euro în 2007 și un maxim de 116,9 milioane de euro în 2009.   Pe primele locuri la importurile de ”Animale vii”, în 2011 s-au situat grupele ”Animale vii din specia porcine” cu 57,1 milioane de euro, ceea ce a reprezentat 56,4% din totalul subclasei CAEN și ”Cocoși, găini, rațe, gâște, curcani și bibilici, vii din specia domestice” cu o valoare de 28,7 milioane de euro, ceea ce a reprezentat 28,4% din totalul subclasei CAEN. În 2012, importurile de ”Animale vii din specia porcine” au crescut cu peste 55%, la valoarea de 90,3 milioane EUR (40,6 mii tone), iar pe primele șase luni din 2013 ele au atins nivelul de 42,9 milioane EUR  (17,4 mii tone) după cum ne indică datele publicate periodic de Departamentul de Comerț Exterior şi Relații Internaționale din Ministerul Economiei și Comerțului, arătând că trendul crescător început în 2012 nu a fost unul temporar.       Reluarea exporturilor către Uniunea Europeană (care s-a concretizat începând cu 1 ianuarie 2014) este cauza acestei evoluții, crescătorii locali de porci arătând astfel interes pentru mărirea efectivelor de animale de valoare, din punctul de vedere al productivității oferite, refacerea stocului de animale putând fi avută în vedere ca ttendință pe termen mediu. Importurile de ”Galinacee, rațe, gâște, curcani și bibilici vii, domestice” pe primele șase luni din 2013 s-au ridicat la nivelul de 25,3 milioane EUR, în creștere cu circa 20% comparativ cu primele șase luni din 2012 (19,5 milioane EUR).Primele șase țări partenere ale României la capitolul importuri de ”Animale vii” au fost Germania, Franța, Ungaria, Olanda, Austria și Danemarca.Crește preferința, dar și importul de carne de pasăre În perioada 2007-2013 importurile valorice de ”Carne și organe comestibile” au deținut o pondere de 0,8-1,7% în totalul importurilor României. Din punct de vedere valoric importurile de ”Carne și organe comestibile” au oscilat între un minim de 456,2 milioane de euro în 2011 și un maxim de 729,9 milioane de euro în 2009. Pe primele locuri la importurile de ”Carne și organe comestibile”s-au situat grupele ”Carne de  porcine proaspătă, refrigerată sau congelată” cu 268,5 milioane de euro, ceea ce a reprezentat 58,9% din totalul capitolului și ”Carne și organe comestibile ale păsărilor proaspete, refrigerate sau congelate” cu o valoare de 118,4 milioane de euro, ceea ce a reprezentat 26% din totalul capitolului. În 2012 importurile de ”Carne de  porcine proaspătă, refrigerată sau congelată” s-au situat la aproximativ același nivel cu cel din 2011 (266,7 milioane EUR în 2012, față de 268,5 milioane de EUR în 2011), în vreme ce, în cazul ”Cărnii și organelor comestibile ale păsărilor proaspete, refrigerate sau congelate” au crescut comparativ cu 2011 la 133,3 milioane EUR, de la 118,5 milione EUR (+12,5%), după cum ne indică datele publicate de Departamentul de Comerț Exterior şi Relații Internaționale din Ministerul Economiei și Comerțului. Din punct de vedere cantitativ, creșterea în cazul cărnii de pasăre a fost mult mai accentuată în 2012 față de cu 2011 (+22,4%, ajungând la 111,05 mii tone) comparativ cu creșterea valorică a importurilor acestor produse, fiind însă compensată de o scădere a prețului cărnii de pasăre.   În primele șase luni din 2013, se observă aceleași trenduri, respectiv scăderea importurilor la carnea de porc (din punct de vedere valoric, comparativ cu aceeași perioadă din 2012), de la 109,8 milioane EUR, la 103,2 milioane EUR (-6,4%) și creșterea importurilor la carnea de pasăre de la 61,3 milioane EUR la 65,6 milioane EUR (+6,9%) în condițiile în care prețul s-a stabilizat, conform aceleiași surse. Este de menționat însă, că în ceea ce privește crnea de pasăre soldul balanței comerciale este pozitiv (+39 milioane EUR în 2011).Primele cinci țări partenere ale României la capitolul importuri de ”Carne și organe comestibile ale păsărilor proaspete, refrigerate sau congelate”au fost Ungaria 24,1%, Germania 19,3%, Olanda 16,3%, Bulgaria 14,9% și Brazilia 6,6%, iar la importurile de ”Carne de  porcine proaspătă, refrigerată sau congelată” primele cinci țări partenere sunt Germania (28,1%), Ungaria (18,4%), Spania (10%), Franța (8,5%) și Austria (7,9%). Preparatele importate nu au mare căutare În perioada 2007-2013 importurile de ”Preparate din carne, din pește sau din crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice” au deținut o pondere de 0,1-0,2% în totalul importurilor României.     Din punct de vedere valoric importurile de ”Preparate din carne, din pește sau din crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice” au oscilat între un minim de 51,23 milioane de euro în 2007 și 69,1 milioane de euro în 2008, după cum ne arată studiul realizat de Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor străine.   Cea mai mare pondere în subgrupa CAEN ”Preparate din carne, din pește sau din crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice” o are capitolul ”Alte preparate și conserve din carne, organe sau sânge”, care în 2011 contabiliza 33,5% din importurile subgrupei (23 milioane euro). Primele cinci țări partenere ale României la capitolul ”Preparate din carne, din pește sau din crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice” au fost, conform aceleiași surse, Austria (20,6%), Germania (18,1%), Olanda (15,8%), Marea Britanie (14,2%) și Italia (11,4%).