Bioeconomia circulară devine una dintre direcțiile strategice prin care Uniunea Europeană urmărește să reducă dependența de resursele fosile, să valorifice mai eficient biomasa și să stimuleze competitivitatea industriei agroalimentare. În acest context, Comisia Europeană lucrează la actualizarea Strategiei UE pentru Bioeconomie, proces însoțit de consultări cu statele membre, mediul academic și sectorul privat.

Pentru industria cărnii și laptelui, această orientare creează oportunități importante de valorificare a fluxurilor secundare rezultate din procesare. Zerul provenit din fabricarea brânzeturilor, grăsimile animale, sângele, oasele, colagenul sau alte subproduse pot deveni materii prime pentru obținerea ingredientelor alimentare, furajelor, biogazului, biocombustibililor, îngrășămintelor organice ori compușilor utilizați în industria farmaceutică și cosmetică.

Conceptul de economie circulară presupune reducerea pierderilor și utilizarea integrală a resurselor disponibile. În ultimii ani, numeroase unități europene de procesare au investit în instalații pentru recuperarea proteinelor din zer, digestie anaerobă pentru producerea biogazului și tehnologii de reciclare a apei industriale, contribuind simultan la reducerea costurilor operaționale și a amprentei de carbon.

Noua orientare europeană este susținută și prin programe de finanțare dedicate cercetării și inovării, precum Horizon Europe și Circular Bio-based Europe Joint Undertaking (CBE JU), care sprijină dezvoltarea tehnologiilor pentru valorificarea biomasei și a subproduselor agroalimentare.

Pentru procesatorii români, tranziția către bioeconomia circulară nu reprezintă doar o cerință de sustenabilitate, ci și o oportunitate de diversificare a activităților și de creștere a valorii adăugate. Într-o piață în care eficiența utilizării resurselor devine un avantaj competitiv, transformarea subproduselor în resurse economice poate redefini modelul de dezvoltare al industriei cărnii și laptelui.