1. ISTORIC - conceptul HACCP a aniversat 50 de ani Conceptul HACCP (Analiza riscurilor. Punctele critice de control) a aparut in anul 1959, in SUA, fiind folosit pentru prima data de Corporatia Pillsbury, laboratoarele NASA si laboratoarele armatei SUA pentru proiectarea si realizarea alimentatiei astronautilor si prevedea un grad de siguranta de 100% a produselor alimentare utilizate in zborurile cosmice. S-a plecat de la aprecierea ca metodele de control traditional, prin testarea si analiza produsului finit, nu erau suficiente pentru garantarea sigurantei produselor alimentare.

Datorita faptului ca acest concept HACCP s-a dovedit a fi un instrument extrem de valoros si eficace in obtinerea de alimente sigure, a inceput sa fie folosit in toate domeniile de procesare din industria alimentara ca sistem de garantare a sigurantei produselor alimentare. In anul 1997, Comisia Codex Alimentarius a venit cu completari importante. S-a elaborat Directiva 93/43/EEC (document abrogat in prezent). HACCP asigura controlul tuturor proceselor de pe fluxul tehnologic de fabricatie prin utilizarea controlului operativ si/sau a tehnicilor de monitorizare continua, la nivelul punctelor critice stabilite. Principiul preventiv pe baza caruia functioneaza sistemul HACCP este: „CONSTRUIESTE CALITATEA SI SIGURANTA INTR-UN PRODUS, INAINTE DE INSPECTAREA PRODUSULUI FINIT”! 2. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA IMPLEMENTARII SISTEMULUI DE SIGURANTA A ALIMENTULUI: • pentru asigurarea respectarii reglementarilor legale specifice; • castigarea credibilitatii produselor firmei pe piata; • este comparabil pentru garantarea sigurantei produselor cu aplicarea unui sistem TQM (Managementul Calitatii Totale); • este parte integranta a celorlalte sisteme de management din cadrul organizatiei; • asigura un raspuns rapid la problemele de siguranta a alimentului • asigura cresterea responsabilitatii si a gradului de control. 3. CONDITII DE APLICARE Aplicarea unui sistem de siguranta alimentului intr-o organizatie se poate face numai in firmele care: • lucreaza in conditii tehnice si tehnologice care respecta bunele practici de procesare (GMP) si prevederile legale referitoare la producerea igienica a alimentelor; • au un grad corespunzator de implementare a acestor prevederi; • este asigurat acordul si implicarea directa a conducerii organizatiei si a personalului ope­rativ in aceste procese; • au o abordare multidisciplinara a proceselor din firma, care sa includa in mod corespunzator cunostinte de: agronomie, medicina veterinara, microbiologie, sanatate publica, tehnologie alimentara, sanatatea mediului inconjurator, chimie etc. 4. REGLEMENTARI ALE PROBLEMATICII SIGURANTEI ALIMENTULUI In procesele pe care le implica asigurarea securitatii/sigurantei alimentului a fost implicata Comisia CODEX ALIMENTARIUS care, ca urmare a Directivei 93/43/EEC, a elaborat documentul „Recomandarile Codului International de Bune Practici – Principiile Generale ale Igienei Alimentelor” ( CAC/ RCP 1-1969 Rev. 4-2003). In prezent, Directiva 93/43/EEC a fost inlocuita prin Directiva 178/2002 care cuprinde “Regulamentul de stabilire a principiilor si cerintelor ge­nerale ale legislatiei in domeniul alimentar”, precum si de infiintare a Autoritatii Europene a Sigurantei Alimentare (EFSA - European Food Safety Authority) si a procedurilor privind siguranta alimentara. Obiectivele prioritare ale acestei reglementari sunt: • libera circulatie a alimentelor sigure si sanatoase, aspect esential al pietei interne a Uniunii Europene, contribuind in mod semnificativ la sanatatea si bunastarea cetatenilor, precum si la interesele lor sociale si economice; • asigurarea unui nivel ridicat de protectie a vietii si sanatatii umane, inclusiv prin represiunea fraudelor alimentare. S-a creat un numar de organisme regionale care sa asigure tinerea sub control a sigurantei alimentului, astfel: • Alianta Internationala HACCP, in martie 1994, in SUA. • Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA) in 28.01.2002 • Sistemul rapid de alerta pentru alimente si furaje (Rapid alert System for Food and Feed- RASFF); • Initiativa Globala pentru Siguranta Alimentelor (Global Food Safety Initiative – mai 2000), organizatie a marilor lanturi de distributie din lume. Asociatii ale producatorilor si-au constituit grupe de lucru pe probleme punctuale si au realizat organisme care au drept problematica solutionarea tematicilor oferite de industriile de procesare alimente cum ar fi: • GRUPUL EUROPEAN DE PROIECTARE IGIENICA A ECHIPAMENTELOR pentru procesarea alimentelor (European Hygienic Design Engeneering Group E.H.D.E.G), care a stabilit un sistem si proceduri de certificare EHDEG pentru firmele producatoare de echipamente pentru industria de procesare alimente. • GRUPUL LANTURILOR DE DISTRIBUTIE GERMANE au proiectat si realizat IFS, standardul necesar pentru desfacerea produselor in mari unitati de distributie. Certificarea procesatorilor pe baza IFS, presupune existenta, in cadrul firmei solicitante a unor sisteme de management al calitatii si si­gurantei implementate, inclusiv HACCP. • BRC Global Standard - British Retail Consortium (in Anglia similar IFS); • GMP + - standard elaborat de Asociatia Europeana a crescatorilor de animale si pasari, ca referential pentru aplicarea sistemelor de siguranta, in aceasta etapa din lantul alimentar. Standardul se utilizeaza la certificarea firmelor din acest domeniu de activitate. 5. CERTIFICAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SIGURANTEI ALIMENTULUI Certificarea sistemului inseamna implicarea unei terte parti neutre care, cu suficienta incredere, confirma ca sistemul functioneaza in conformitate cu o referinta. In prezent, la nivel international sunt aproximativ 20 de referinte, dar exista orientarea ca ISO 22000 sa devina principala referinta. In cazul sistemului de management al sigurantei alimentului, exista o multitudine de factori care fac necesara implementarea si certificarea acestuia: • confirmarea de catre o parte independenta ca sistemul de siguranta al alimentului este implementat, ca sunt indeplinite cerintele unor reglementari, • cresterea increderii clientilor in produsele furnizate, • imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor, • abordarea favorabila a unor relatii internationale, prin aplicarea ca referinta a standardelor internationale, • imbunatatirea imaginii pe piata, • imbunatatirea culturii organizationale, • documentarea activitatilor, asigurarea unei continuitati a derularii proceselor chiar in cazul schimbarii de personal. FAMILIA DE STANDARDE ISO 22000 Organizatia Internationala de Standardizare a elaborat in domeniul sigurantei alimentului un numar de standarde aditionale care constituie Familia de standarde ISO 22000, din care fac parte: ISO 22000:2005 - Sistem de management al sigurantei produselor. Cerinte pentru orice organizatie din lantul alimentar; Referinta pentru certificare. ISO 22001 - Ghid de aplicare al ISO 9001:2000 pentru industria alimentara si a bauturilor (revizia ISO 15161:2001); SR ISO/TS 22003: 2007; SR ISO/TS 22004: 2006; SR EN ISO 22005:2007; ISO/DIS 22006; ISO 22002 Standardul ISO 22000:2005 a fost introdus in legislatia romana in ianuarie 2006. ISO 22000:2005 integreaza principiile sistemului HACCP cu standardul ISO 9001:2000.