Tehnologii

210

Sistemul BOPIS și logistica lanțului de aprovizionare cu produse alimentare

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Un domeniu relativ nou de inovație în lanțul de aprovizionare este comerțul electronic cu produse alimentare. O creștere a comenzilor online, împreună cu blocarea din timpul pandemiei COVID-19, au dus la o creștere dramatică a consumatorilor care cumpără produse alimentare online.

Schimbarea a consolidat tehnologiile emergente și a determinat investiții suplimentare din partea comercianților cu amănuntul. În timp ce rămân provocări, viitorul comerțului electronic cu produse alimentare arată în culori strălucitoare.

Provocarea cea mare, însă, este aceea a asigurării transparenței lanțului de aprovizionare, după cum se arată și în studiul cu titlul ”Vizibility in the grocery delivery suply chain”, publicat de FoodLogistic.

Pandemia și comerțul online cu alimente

Creșterea comenzilor de cumpărături online a dus la intensificarea cumpărării online a alimentelor, sau a comandării în online și ridicarea din magazin, unde cumpărătorii personal, sau distribuitorii, merg pe culoarele magazinelor alimentare, fac cumpărături pentru consumator, apoi le conduc la magazin, pentru a prelua comanda. Această practică este cunoscută drept sistem BOPIS.

Culoarele de produse alimentare sunt mai puțin ideale, devenind aglomerate, atât de consumatori, cât și de curieri. De aceea, multe companii aleg să folosească magazine separate și centre de micro-îndeplinire pentru a finaliza comenzile.

Cum funcționează logistica din spatele vizibilității lanțului de aprovizionare? Șii în ce tehnologii investesc companiile, cum lucrează ele pentru a îndeplini livrarea în aceeași zi și ce forme de tehnologii sunt cele mai bune pentru atenuarea riscurilor lanțului de aprovizionare?

Automatizarea depozitelor, modul în care software-ul de achiziții, planificarea resurselor întreprinderii (ERP), sistemele de gestionare a depozitelor (WMS), robotica și alte soluții automatizate funcționează, pot ajuta companiile să gestioneze mai bine inventarul, reducerea deșeurilor, problemele de gestionare a flotei, un viitor ”contactless” și fără șofer și multe altele.

Un experiment eșuat

În primele zile ale internetului, comerțul electronic cu produse alimentare era adesea un experiment eșuat. Retailerii dornici să se alăture succeselor comenzilor online la sfârșitul anilor 90 au intrat în criză.

Cu toate acestea, comerțul electronic cu produse alimentare a întâmpinat numeroase provocări inițiale și pierderi financiare majore. Primii îndrăzneți, precum HomeGrocer.com și Webvan, au ajuns să piardă bani, să declare faliment sau să fie absorbiți de cei de la Amazon.

De atunci, retailerii au experimentat diverse modele de afaceri, pentru a îmbunătăți experiența și profitabilitatea comerțului electronic cu produse alimentare. Instacart a intrat în scenă în 2012, oferind cumpărătorilor personali, comenzi online și livrare prin cloud computing și aplicații mobile.

Acum, mulți băcăni oferă servicii similare, adesea folosind modelul BOPIS. Cu toate acestea, până la pandemia COVID-19, totuși, comandarea alimentelor online a câștigat o cotă serioasă.

Distribuția și flota, vedetele lanțului de aprovizionare

Potrivit unui sondaj realizat de Food Logistics și Supply & Demand Chain Executive, software-ul, aplicațiile mobile, distribuția și flota au fost vedete, în timpul pandemiei din 2020, mulți consumatori apelând la cumpărăturile online. Comerțul electronic au trecut de la 3-4%, din piața alimentară la 10%, spune Rob Wilson, director general și partener la L.E.K. Consultanță. Numărul gospodăriilor care cumpără alimente online a trecut de la 16 milioane, în 2019, la 40 de milioane în 2020.

”Anul trecut a fost un an important pentru comerțul electronic cu produse alimentare din motive evidente: o criză umanitară teribilă, creând o mulțime de probleme de siguranță și oameni care doresc să evite să intre în magazinul fizic. Deci, e-com-ul a primit un mare impuls”, spune Wilson.

De asemenea, pandemia și blocajele care au rezultat au extins piața pentru cumpărături online. Mulți cumpărători mai în vârstă, care anterior nu cumpăraseră alimente online, au început să facă acest lucru.

”Milenienii au avut de două ori mai multe șanse ca boomerii, de exemplu, să cumpere produse alimentare online în perioada pre-COVID, dar asta s-a schimbat foarte mult, deoarece o mare parte a populației în vârstă a fost expusă riscului. Deci, au ajuns și la online”, detaliază el.

Tehnologii de ultimă oră

Pentru ca ”food e-commerce”  să funcționeze pe scară largă, sunt necesare mai multe tehnologii. Diferite concepte, cum ar fi roboții de livrare, centrele automate de micro-îndeplinire și BOPIS, au făcut posibilă trecerea la comerțul electronic la scară largă pentru băcănii, spune Sunny Mehta, consultant principal la LogisticsIQ.

”De fapt, tendințe precum ridicarea la bord, ridicarea în magazin și livrarea directă către consumatori erau bine primite și înainte de pandemie, din cauza schimbării comportamentului consumatorilor, cum ar fi livrarea în aceeași zi. Însă, pandemia i-a obligat pe băcăni să adopte rapid aceste tehnologii, ca răspuns rapid la cererile de livrare ale consumatorilor ”, spune Mehta.

Robotica, inteligența artificială, imagistica și viziunea automată au fost noile tehnologii de bază pentru a sprijini astfel de software, navigație și automatizare. În timp ce sistemele TMS și WMS sunt obișnuite în mediile de depozitare, tehnologiile suplimentare, cum ar fi sistemele de operare ale robotilor, analizele și navigația vor fi mai răspândite în anii următori, spune ea:

”Ne putem aștepta la software-ul legat de analiza și simularea roboticii pentru utilizare și optimizare, ROS (sistemul de operare al robotului) și navigație, deoarece mai mulți roboți (AGV / AMR) vor fi disponibili.

In cloud!

Potrivit unui sondaj realizat de Food Logistics și Supply & Demand Chain Executive, cel mai bun software de utilizat la prima implementare a automatizării sunt soluțiile software bazate pe cloud și urmărirea comenzilor. Automatizarea este, de asemenea, esențială pentru companiile care nu au muncitori, spune Wilson:

”Automatizarea este doar o mare tendință în acest moment”, spune el. ”Dacă ești băcănie, ai avut deja nevoia de a accelera. Acest lucru este avansat și mai mult, deoarece costurile forței de muncă pe termen lung vor continua să crească și creează doar un stimulent pentru ca oamenii să caute să automatizeze, acolo unde este posibil.

Însă, nu poți înlocui întotdeauna oamenii și mulțumesc lui Dumnezeu pentru asta, dar există anumite lucruri care pot fi automatizate. O opinie mai îndrăzneață a unora este că acest lucru merge la modelul de băcănie”.

Cât mai aproape de clientul final

Magazinele alimentare se bazează din ce în ce mai mult pe centrele de micro-îndeplinire a comenzilor, pentru a livra mai repede consumatorului. ”Trecerea la tehnologia BOPIS i-a ajutat pe băcănici să înființeze depozite urbane în oraș lângă clientul final, mai degrabă, decât să primească fiecare comandă alimentară din centrele de îndeplinire sau distribuție situate departe de oraș”, spune Mehta. ”Aceasta oferă opțiuni suplimentare pentru clientul final, fie să o aleagă din magazin, odată ce comanda online este plasată, fie să o livreze la pasul ușii”.

Cea mai recentă cercetare LogisticIQ arată că se așteaptă ca piața de micro-realizare poate avea o oportunitate cumulată în valoare de aproximativ 10 miliarde de dolari în următorii șase ani, până în 2026, cu o bază instalată de aproximativ 2.000 de centre de micro-îndeplinire, dacă tehnologia și conceptul rămân permanente.

”Anul 2022 va fi piatra de temelie pentru piața de micro-împlinire a comenzilor, care va atinge valoarea de 1 miliard de dolari și va pune bazele viitorului, deoarece îi va ajuta pe băcăni să își valideze rentabilitatea investiției și perioada de amortizare”, spune ea. ”Este de așteptat să existe un total 40.000 de magazine alimentare până în 2030, numai în Statele Unite”.

Livrarea pe ultimul kilometru

Automatizarea sporită a permis magazinelor alimentare să se adapteze la numeroasele întreruperi ale lanțului de aprovizionare din ultimii ani, în special pe tot parcursul anului 2020. ”O provocare majoră pentru băcănii a fost aceea de a prezice cererea în timp real, din cauza pandemiei. Le-a fost foarte dificil să planifice inventarul dintre elementele esențiale și cele neesențiale”, spune Mehta.

Dar, livrarea pe ultimul kilometru rămâne o provocare, atunci când consumatorii se așteaptă la un timp de livrare scurt pentru alimente: ”Nu vă puteți permite livrarea de două până la trei zile în segmentul alimentar”, spune ea.

În viitor, băcanii se vor baza pe automatizare și alte tehnologii pentru a menține vitrinele comerciale relevante și costurile scăzute, pe măsură ce tot mai mulți consumatori trec la comenzi online, spune Wilson.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2