Referitor la noua Lege a Laptelui, propusă de MADR, am primit la redacție următoarea Scrisoare deschisă adresată de domnul Dorin Cojocaru-Președinte APRIL, domnului Ministru al Agriculturii Petre Daea. Iată textul integral:Către:Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale În atenția:Domnului Ministru, Petre DaeaDomnule Ministru,   Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui , unica asociatie de profil in procesarea laptelui cu acoperire nationala , infiintata din 2002 ce proceseaza prin fabricile de lapte detinute de membrii asociatiei peste 80% din laptele romanesc destinat procesarii si este angajator a peste 78% din angajatii din acest sector al industrie alimentare , va supune atentiei punctul de vedere al asociatiei cu privire la   înscrierea în Registrul Laptelui (proiect privind cerinţele pentru  înscrierea  operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării laptelui si produselor lactate în Registrul Laptelui şi  condiţiile de respectare a procesului tehnologic, a compoziţiei produselor alimentare prelucrate şi/sau procesate, destinate comercializării pe piaţă)Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui  ( APRIL) îşi declarã opoziţia faţã de Proiectul privind înfiinţarea Registrului Laptelui, pe care îl considerã în neconcordanţã cu etapa actualã, redundant şi contraproductiv.   Asociatia APRIL prin Federatia Romalimenta, a carei membru este  a cerut încã din 2007 eliminarea licenţelor de fabricaţie, iar Legea 19/2011 consfinţeşte lipsa de relevanţă şi utilitate a acestor documente.   Prin abrogarea OG 42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, cu modificările şi completările ulterioare s-a rezolvat:   - eliminarea definiţiilor neconforme cu prevederile Regulamentului (CE) nr.178/2002; - eliminarea prevederilor neconforme cu reglementările comunitare, preluate deja în alte acte normative în legislaţia naţională, cum ar fi: aditivii alimentari, etichetarea, contaminanţii, ambalajele şi materiale care vin în contact cu alimentele, igiena, etc; - eliminarea suprapunerii activităţii de supraveghere şi control efectuat de către reprezentanţii împuterniciţi MADR cu cel efectuat de către reprezentanţii altor autorităţi publice anume abilitaţi  (reprezentanţii ANSVSA – igienă, aditivi, contaminanţi, materiale care vin în contact cu alimentele; reprezentaţii ANPC - etichetare).   Legislaţia actuala asigura precizarea clară a condiţiilor şi cerinţelor pe care trebuie să le îndeplinească operatorii economici pentru a desfăşura o activitate în domeniul producţiei de produse alimentare destinate comercializării pentru consum uman, care să realizeze urmatoarele deziderate:  

• protecţia consumatorilor;
• combaterea fraudelor, falsificarilor şi contrafacerilor, practicilor frauduloase sau altor practici negative legate de produsele alimentare, care pot avea afecta direct sau indirect mediul de afaceri;
• prevenirea concurenţei neloiale.

  Înscrierea în Registrul Laptelui este un fel de copie la indigo a fostei practici a licenţelor, astfel cã revenim cu aceleaşi argumente pe care le-am prezentat ani de zile, pânã când legiuitorul a fost convins şi licenţele au fost abrogate.   Dupã aderare, industria noastrã se aflã în competiţie directã cu întreaga industrie europeanã şi, de aceea, autoritãţile române trebuie sã facã tot ce este legal şi posibil pentru a ne oferi cel puţin (date fiind handicapurile pe care le suportãm) condiţiile de care se bucurã concurenţii noştri direcţi.   În Uniunea Europeanã nu existã obligatii de genul acestui Registru, ci:

1. O autoritate care reglementeazã şi/sau controleazã toţi operatorii alimentari din punct de vedere al siguranţei alimentelor. În România, aceasta este ANSVSA, unde este obligatoriu ca, dupã caz, operatorii sã se autorizeze sau înregistreze. Ca urmare, un nou registru al operatorilor nu aduce nici un beneficiu.
2. O autoritate care controleazã din punct de vedere al calitãţii şi al concordanţei conţinutului cu eticheta alimentelor, aceasta fiind la noi ANPC.
3. Rãspunderea operatorilor, prin autocontrol şi sistemul HACCP, faţã de siguranţa alimentelor puse pe piaţã este consfinţită prin reglementările europene şi naţionale.

  Fostul sistem al licenţelor nu a adus nici un fel de protecţie, nici consumatorilor, nici producătorilor, căci piaţa neagrã (afectând grav interesele ambelor grupuri), nu a fost în niciun fel stânjenită. Un nou “Registru” nu ar avea vreun impact asupra acestei chestiuni de mare importanţă pentru industria laptelui.   Cerem rãspuns la urmãtoarele intrebãri:

• Care sunt beneficiile pe care acest nou registru le va aduce industriei şi, respectiv, consumatorilor?
• Care este modelul ce stã la baza ideii, în care alt stat UE existã aşa ceva (exceptând înregistrarea/autorizarea la instituţia de siguranţa alimentelor)?
• În care stat UE se controleazã şi de cãtre cine “condiţiile de respectare a procesului tehnologic” (exceptând din punct de vedere al siguranţei alimentelor)? Unde existã procese tehnologice cu condiţii standardizate, pentru a putea fi controlate?
• Cu ce structurã de personal va controla (real, nu pe hãrtie) MADR sutele de mii de produse realizate de peste 186 producãtori autorizaţi si 460 înregistraţi, la care se adaugã mii de producãtori “tradiţionali”, şi în ce laboratoare?
• Cum va controla MADR produsele din alte ţãri, li se vor solicita respectivelor fabrici dosare similare, de care nu au auzit în viaţa lor? Pentru cã, în caz contrar, este limpede cã MADR defavorizeazã cu bunã ştiinţã producãtorii autohtoni!
• Cum va controla MADR produsele si producãtorii care “nu existã”, adicã economia subteranã? Inventãm alte controale şi costuri pentru operatorii corecţi, pentru a-i scoate complet din competiţia cu piaţa neagrã?
• Este avutã în vedere retragerea competenţelor de la ANSVSA şi ANPC şi transferarea lor la MADR? Pentru cã altfel înseamnã cã dublãm controalele, fapt cu care Asociatia APRIL  nu poate fi de acord!

  Crearea acestui nou Registru al Laptelui nu face altceva decât sã impunã noi sarcini birocratice, financiare şi logistice, cu costuri care vor fi suportate tot de industrie si în final de cãtre consumatori. Astfel:

• Producãtorii români, dupã ce s-au autorizat sau înregistrat, trebuie acum sã îndeplineascã şi formalitãţile pentru inscrierea in RegistrulLaptelui. Cerinţã inexistentã în restul UE. În aceste condiţii, cerem ca iniţiatorii sã impunã ca produsele venite din afara ţãrii sã fie fabricate de operatori înscrişi în noile Registre Naţionale din ţara lor, pe care România le va impune ca regulã celorlalte 27 state;
• Producãtorii români trebuie sã suporte încã un control (total inutil, de altfel, dupã cum a dovedit experienţa licenţelor de fabricaţie), care înseamnã risipã de timp şi de bani, inclusiv “plãţi informale”, dupã tradiţia localã;
• Apariţia noilor produse ar presupune înregistrarea permanentã în Registru;
• Producãtorilor români li se cer anumite date ce ţin de secretul comercial (flux de producţie, reţete), ceea ce nicio instituţie din Europa nu face. Confidenţialitatea acestor date poate fi compromisã lesne, cu daune uriaşe pentru producãtorii noştri, care nu pot fi recuperate de la cei vinovaţi.
• Producãtorilor români li se pot, eventual, aplica sancţiuni pentru neconformitatea cu o cerinţã, insistãm, inexistentã în UE.

  Toate acestea constituie un obstacol suplimentar în atingerea competitivitãţii cu colegii europeni (se cunoaşte cã avem multe alte probleme care ne împiedicã sã intrãm pe piaţa europeanã- pesta porcinã, calitatea laptelui materie primã, produse contrafacute , produse analog si etichetate necorespunzator,  adicã ne fac sã pierdem cursa chiar şi pe piaţa noastrã.   Consecinţele negative produse prin eventuala implementare a proiectului „Registrul Laptelui”  constau în:   - introducerea si menţinerea unor proceduri şi formalităţi perimate, neconforme cu legislaţia comunitară şi naţională;-  favorizarea si perpetuarea concurenţei neloiale între operatorii care desfăşoară o activitate în domeniul producţiei de produse alimentare;- scăderea interesului mediului de afaceri de a investi în domeniul industriei alimentare; - diminuarea interesului mediului de afaceri de a accesa fondurile comunitare.Considerãm cã MADR are competenţe foarte serioase în domeniul controlului calitãţii şi siguranţei materiilor prime agricole (compoziţie, stare de conservare, conţinut de pesticide, contaminãri, trasabilitate), avand dificultati in indeplinirea lor, astfel cã este nerealista intentaţia lãrgirii acestora.   În acest sens am atras în nenumărate rânduri atenţia asupra trasabilităţii produselor agricole până la preluarea pentru procesare în industria alimentară, chestiune nerezolvatã, activitate pe care MADR poate şi trebuie să o organizeze. Este necesarã simplificarea legislaţiei, eficientizarea controalelor prin eliminarea suprapunerii competenţelor şi reducerea formularisticii, nu multiplicarea sistemelor redundante de control care, astfel, ajung sã paraziteze un sector economic pe care ar trebui sã îl sprijine. Cu respect,Preşedinte APRIL                                                     Dorin Cojocaru