O recentă analiză a FoodNavigator va încerca să dezvăluie care țări și domenii vor fi puternic afectate de sancțiunile rusești și care dintre acestea vor avea de câștigat. Sancțiuniule rusești asupra exporturilor de produse alimentare din statele membre ale UE ar putea avea consecințe grave pentru exportatorii și producătorii de alimente europeni din sectoarele care se confruntă de peste un an cu aceste interdicții asupra exporturilor lor către Rusia.

Creșterea exporturilor a rămas în ”stand-by”   În timp ce organismele guvernamentale și asociațiile din industria europeană au încercat să minimalizeze importanța pieței ruse, în anumite domenii-cheie este clar, conform celor mai recente date statistice, că impactul restricțiilor rusești va fi unul important, arată o recentă analiză FoodNavigator. Unele țări din UE se confruntă de altfel, cu perspectiva de a-și vedea exporturile diminuate cu sute de milioane de euro anual ca urmare a acestui ”război” comercial.   Este demn de remarcat faptul că Rusia este a doua piață ca mărime pentru exporturile de produse alimentare ale UE, cu un total în valoare de 12,2 miliarde EUR în 2013. Cu toate acestea, noile sancțiuni asupra exporturilor europene către Rusia vor afecta doar anumite categorii de produse alimentare, care în conformitate cu analiza noastră au totalizat în 2013 ”doar” 5,3 miliarde EUR.   Înainte ca restricțiile rusești asupra exporturilor alimentare din UE să se aplice, acestea au cunoscut o puternică evoluție ascendentă. Astfel, între 2010 și 2013 exporturile către Rusia de produse alimentare asupra cărora au fost impuse ulterior sancțiunile au crescut cu peste 1 miliard de EUR (+23,75%).   Anul trecut, Rusia a contabilizat aproximativ un sfert din exporturile europene de carne de vită și aproape o treime din exporturile UE de fructe și legume. Către piața rusă au mers în 2013 74% din exporturile de varză ale UE, 63% din exporturile de tomate și morcovi, 57% din exporturile de ciuperci și pere, 54% din exporturile UE de piersici și nectarine și 52% din exporturile de mere.   Rusia afectează nouă sectoare alimentareRestricțiile rusești afectează nouă principale domenii ale industriei alimentare din UE fie în totalitate, fie în ceea ce privește exportul anumitor produse. Din cele nouă domenii restricționate, cele mai mari trei domenii, în funcție de valoare sunt ”Carne și Produse de Origine Animală”, ”Lapte și Produse Lactate” și ”Fructe cu și fără coajă” – care împreună contabilizau în 2013 peste 70% din valoarea exporturilor europene supuse restricțiilor pe piața rusă, adică 3,75 miliarde EUR.   Categoriile de produse alimentare europene supuse restricțiilor rusești care au înregistrat cea mai mare creștere a cererii pe piața rusă, în intervalul 2010-2013 au fost cârnații (+220%) și produsele prelucrate incluzând brânzeturile și uleiurile vegetale (+228%). Totuși, aceste categorii de produse reprezintă din punct de vedere valoric doar o pondere de 11% (116 milioane EUR) din totalul exporturilor în surplus de produse alimentare din 2013, comparativ cu 2010.   Cea mai mare creștere a exporturilor în termeni nominali a fost înregistrată pentru categoria ”Fructe ”, cu un surplus înregistrat în 2013 față de 2010 de 291 milioane EUR (contabilizând astfel 28,6% din total creșterii exporturilor europene pe piața rusă, pe intervalul menționat) – situație care sugerează că producătorii și exportatorii acestor produse ar putea fi cel mai tare afectați de sancțiunile rusești. În același timp, exportul de pește și fructe de mare din UE către Rusia a scăzut cu peste 27% în ultimii ani, deținând o pondere de doar 3,8% din totalul exporturile UE supuse sancțiunilor ruse (raportat la anul 2013), față de 5%, pondere înregistrată dacă ne raportăm la anul 2010.   Care țări vor fi cel mai puternic afectate? Analiza datelor comerciale cu privire la statele europene care exportă către Rusia cele mai multe dintre produsele din cele trei grupe principale menționate mai sus (Carne și Produse de Origine Animală; Lapte și Produse Lactate; și Fructe cu și fără coajă) sugerează că Germania, Lituania, Țările de Jos, Polonia și Danemarca ar putea fi cel mai rău afectate de sancțiunile comerciale rusești. De fapt, Polonia se confruntă cu perspectiva de a pierde mai bine de o jumătate de miliard de euro (604 milioane EUR) din exporturile sale pe piața rusă (în doar aceste trei mari categorii de produse alimentare), în timp ce Lituania este al doilea mare exportator european în Rusia în aceste grupe de produse cu exporturi în valoare de peste 460 milioane EUR.     Pe categorii separate de produse alimentare, datele comerciale arată că pentru carnea și produsele animale, cei mai mari exportatori europeni către Rusia sunt Germania (253 milioane EUR), Danemarca (204 milioane EUR) și Polonia (131 milioane EUR). Cu toate acestea, exporturile globale către Rusia din această grupă de produse sunt dominate de Brazilia (în valoare de 1,2 miliarde EUR), Paraguay (392 milioane EUR) și Belarus (380 milioane EUR). Aceste trei țări care nu sunt afectate de sancțiunile comerciale ruse, furnizează aproape 50% din carnea și produsele de origine animală importate die Rusia (numai Brazilia contabilizează mai mult de 40% din importurile ruse de carne și produsele de origine animală). Conform datelor Comisiei Europene exporturile de produse lactate către piața rusă au contabilizat în 2013 o valoare de 2,3 miliarde EUR, reprezentând 1,4% din producția de lapte și produse lactate a UE. Există însă țări în care ponderea exporturilor de produse lactate către piața rusă în totalul producției naționale a respectivei țări este mult mai mare: Finlanda (22%), Lituania (14%), Estonia (8%) și Letonia (5%). Pentru lapte și produse lactate topul exportatorilor europeni pe piața rusă, în 2013 a fost compus din Olanda (256 milioane EUR), Finlanda (237 milioane EUR) și Germania (157 milioane EUR). Ca și în categoria precedentă, însă, exporturile globale către Rusia sunt dominate de țări neafectate de sancțiunile ruse, Belarus ocupând primul loc în topul exportatorilor de lapte și produse lactate pe piața rusă, în 2013, cu exporturi în valoare de 1,4 miliarde EUR.   Bazându-se pe valoarea exporturilor anului 2013 către piața rusă, FoodNavigator a estimat de asemenea că și alte țări non-UE sunt afectate de sancțiuniloe rusești, pierderile totale în cele trei categorii analizate ai sus ridicându-se la valorea de 750 milioane EUR. Astfel, conform datelor furnizate de Națiunile Unite, SUA va înregistra pierderi anuale la exporturi de 412 milioane de EUR, în special în domeniul exporturilor de carne și fructe, în vreme ce, pentru cele trei categorii principale de produse alimentare supuse restricțiilor rusești, Canada va contabiliza pierderi la export în valoare de 187 milioane, iar Australia de 157 milioane EUR.   Alimente mai ieftine pe piețele din UE Sancțiunile rusești la produsele alimentare europene au condus la scăderea prețurilor la produsele lactate finlandeze, la piersicile din Spania, la varza letonă și la multe alte produse, arată un comunicat al  Copa-Cogeca, una dintre cele mai mari asociații a fermierilor europeni. Au fost de asemenea afectate prețurile la carnea de vită, porc și pasăre.   După ce restricțiile rusești asupra produselor alimentare din UE au intrat în vigoare, prețul tomatelor și castraveților olandezi au scăzut cu 80%, a merelor cehești cu 70%, în vreme ce fermierii spanioli, italieni și greci au obținut prețuri mai mici cu 30-50% pentru piersicile și nectarinele lor, arată Copa-Cogeca. În același timp, în Rusia, prețurile  la carne, brânză, mere și alte produse alimentare au crescut, în ciuda eforturilor autorităților de a menține stabile prețurile din comerțul cu amănuntul.   Compensări pentru fermierii europeni La sfârșitul lunii august, Comisia Europeană a anunțat acordarea de compensații pentru exportatorii de fructe și legume, și pentru cei de produse lactate. Astfel, CE a anunțat ajutoare în valoare de 125 de milioane EUR din fondul avut la dispoziție pentru situații de urgență de 420 milioane EUR, pentru a susține prețul legumelor și fructelor pe piața europeană. Producătorii de piersici și nectarine au fost primii care au beneficiat de sprijinul UE, la începutul lunii august, când aceștia au primit aproximativ 30 de milioane EUR.   Totuși, fondurile pe care UE le are la dispoziție pentru acordarea de compensații s-ar putea dovedi total insuficiente. Spre exemplu, compania finlandeză Valio, care activează în industria lactatelor a anunțat pierderi de circa 240 milioane EUR, datorate sancțiunilor impuse de Rusia la importul de produse alimentare. Firma finlandeză a anunțat la sfârșitul lunii august disponibilizarea a 126 de angajați, ca urmare a sancțiunilor rusești.   În octombrie, Comisia Europeană a fost însă nevoită să suspende acordarea ajutoarelor pentru anumite țări și produse ca urmare a cererilor exagerate. Spre exemplu, în Italia, compensările acordate pentru sectorul lactatelor a fost suspendat, în condițiile în care cererile vizau peste 84.000 tone, când în 2013 exporturile italiene de produse lactate pe piața rusă abia depășiseră 7.000 tone. (Acest articol a fost publicat în ediția tipărită a revistei Fabrica de Carne, nr. 30)