În ultimele două decenii, distribuția alimentelor în Europa s-a concentrat puternic în jurul marilor rețele de retail. Supermarketurile și hipermarketurile au devenit principalul canal prin care produsele alimentare ajung la consumatori, transformând retailul într-un actor central al lanțului alimentar.

În multe state europene, retailul modern concentrează peste 70% din vânzările de produse alimentare, iar în unele piețe occidentale această pondere depășește 80%. Această concentrare conferă retailerilor o putere semnificativă de negociere în raport cu furnizorii din industria alimentară.

Pentru procesatori, accesul la rețelele de retail înseamnă stabilitate și volume mari de vânzări, dar și presiune constantă asupra marjelor comerciale. Contractele comerciale includ frecvent condiții privind prețurile, volumele livrate, standardele de calitate și termenele de plată.

Această relație economică este reglementată la nivel european prin Directiva privind practicile comerciale neloiale (UE) 2019/633, care urmărește să limiteze dezechilibrele dintre furnizori și cumpărători în lanțul alimentar.

Pentru industria alimentară, competitivitatea nu depinde doar de capacitatea de producție, ci și de eficiența relației comerciale cu retailul. Operatorii capabili să asigure volume stabile, trasabilitate și logistică eficientă își consolidează poziția în aceste rețele.

În 2026, lanțul alimentar european este definit de acest echilibru economic: producția agricolă furnizează materia primă, industria alimentară creează valoarea adăugată, iar retailul controlează accesul la piață.

(Foto: Freepik)