Uniunea Europeană pregătește cea mai amplă reformă a sistemului alimentar din ultimele decenii, cu obiectivul de a construi o economie agricolă sustenabilă, echitabilă și competitivă. Pentru România, această transformare reprezintă o oportunitate strategică de modernizare și repoziționare a industriei agroalimentare.

Conform Comisiei Europene, reforma este parte integrantă a Pactului Verde și urmărește trei direcții majore: reducerea dependenței de importuri, digitalizarea lanțurilor agroalimentare și consolidarea siguranței alimentare la nivel comunitar. În 2025, vor fi introduse noi standarde privind fertilizanții, emisiile de carbon și trasabilitatea produselor, iar fermierii vor beneficia de acces extins la fonduri verzi și la scheme de tranziție digitală.

Pentru România, miza este dublă. Pe de o parte, trebuie modernizate unitățile de procesare pentru a respecta cerințele de eficiență energetică și managementul deșeurilor. Pe de altă parte, statul trebuie să susțină financiar fermele mici și medii, care riscă să piardă competitivitatea în lipsa investițiilor. Conform datelor Eurostat, doar 38% dintre unitățile agroalimentare românești folosesc în prezent tehnologii digitale de monitorizare, față de media europeană de 64%.

FAO subliniază că tranziția alimentară globală va modifica raportul dintre producția locală și comerțul internațional, în favoarea țărilor care adoptă timpuriu principiile economiei circulare. România are avantajul resurselor naturale și al costurilor de producție reduse, dar trebuie să-și construiască un brand alimentar coerent și o infrastructură logistică eficientă.

Banca Mondială și MADR estimează că, prin implementarea integrală a reformei, România ar putea atrage investiții de peste 3 miliarde de euro până în 2030 în tehnologie agricolă, procesare alimentară și energie regenerabilă.

Reforma sistemului alimentar european nu trebuie privită ca o constrângere, ci ca o șansă de reașezare strategică. Țările care vor reuși să echilibreze performanța economică cu responsabilitatea ecologică vor domina lanțurile de valoare ale deceniului următor. România are potențialul de a fi una dintre ele — cu condiția să treacă de la reacție la viziune.

(Foto: Freepik)