La fel ca la începutul anului trecut, și de această dată trecem în revistă Rapoartele Departamentului pentru Agricultură al guvernului Statelor Unite ale Americii, USDA, referitoare la industriile de lapte și carne ale României. Analizele care citează surse Eurostat, MADR și INSSE, reflectă cu acuratețe evoluția sectoarelor vizate, ele fiind semnate, în calitate de raportor, de Russ Nicelly, și poartă indicativele RO1519, RO1611, RO1628 ȘI 501722.Lapte-materie primă   Odată cu abandonarea cotelor, fermierii români se temeau că importurile de lapte vor crește spectaculos. Temerile s-au adeverit. Conform cifrelor de import pentru primele 8 luni ale anului 2015, importurile de lapte au crescut cu 10 %, pentru ca, la finalul lunii octombrie 2016, ele să fie cu 28 % mai mari, față de aceeași perioadă a anului precedent. Ungaria rămâne principalul furnizor, urmată de Polonia și Republica Cehă. Totodată, procesatorii români se confruntă cu o concurență masivă a importurilor de lactate. Pe de altă parte, exporturile de lapte arată o scădere de 12 %, în primele opt luni ale anului 2016. Printre cele mai importante piețe de desfacere pentru laptele crud românesc putem aminti Grecia, Bulgaria și Moldova, dar cantitățile sunt derizorii. Produsele lactate   Reducerea TVA din iunie 2015 a fost un factor pozitiv care a condus la o creștere a consumului de produse lactate, dar cererea suplimentară a fost acoperită de importuri, în special unt, brânză, și lapte de consum. Oricum, producția de lactate a cunoscut o creștere pozitivă, din care, smântână:12 %, acidofile; 8 %.   Producția de unt a avut o marjă mică de creștere, de doar 3 %. În schimb, importurile de unt s-au mărit cu 18 %, în primele 8 luni ale anului. Importurile au fost generate de creșterea cererii de consum dar și de oferta generoasă din UE. Concomitent, s-a observat o tendință de creștere la exportul de unt, dar acesta constituie doar12 % din totalul importurilor!   Producția de brânză a crescut în mod constant de la un an la altul. În 2016, ea a fost de 7 % în primele 9 luni ale anului, dar importurile s-au mărit și ele, cu 18 %. Germania, Polonia, Ungaria și Țările de Jos au fost principalii furnizori de brânzeturi pe piața românească. Din fericire, exporturile au urmat tendința de creștere, atingând 25 %. Piețele de export au fost: Grecia (cca 50 % din total), urmată de Italia, Bulgaria și Spania.   Politica de sprijin intern   De-a lungul timpului, sectorul produselor lactate a primit sprijin financiar sub diverse forme, cu scopul de a crește productivitatea exploatațiilor și de a menține interesul fermierilor pentru acest sector. În 2016 fermierii eligibili au primit un sprijin pentru laptele livrat către fabricile de lactate mult mai mare ca în anii precedenți, mai ales că a fost înscris un număr mai mic de vaci eligibile, în Programul Oficial de Control al Laptelui și în Registrul genealogic. Ministerul român de resort a urmărit ca fondurile să fie direcționate variat: campanii de promovare a laptelui, industrie de prelucrare, achizitie genetică, echipamente de muls, mici fermieri care nu sunt eligibili pentru alte tipuri de sprijin, dar multe dintre programe nu au fost duse la capăt cu eficiență.   Carnea de pasăre   Se estimează că producția de carne de pasăre a crescut în 2016 cu 5,5 %. Creșterea cererii și a competitivității costurilor, susținute de prețurile rezonabile de hrănire, au reprezentat factori care au stimulat fermele de păsări pentru continua dezvoltare. Exporturile de carne de pasăre s-au mărit ușor, reflectând creșterea oportunităților de pe piața internă dar și concurența puternică de pe piețele externe.   Productivitatea sectorului s-a îmbunătățit. Câștigul mediu zilnic în greutate a crescut (53,06 gr. 2011; 56,07 gr. 2015), consumul mediu de hrană a scăzut (1.885 kg /kg carne 2011; 1.690 kg furaj/kg de carne 2015), în timp ce procentul de mortalitate a scazut de la 3,5 %, în 2011, la 2,66 %, în 2015. În ultimii ani, controlul focarelor de boli majore a permis industriei să progreseze. Spre deosebire de alte componente ale sectorului zootehnic, avicultura nu a fost inclusă pentru sprijinul cuplat, din partea Uniunii Europene. Cu toate acestea, crescătorii de păsări au beneficiat de sprijin intern pentru compensarea cheltuielilor de bunăstare a animalelor.   Potrivit datelor publicate de către UCPR, cca 50-60 la % din producție este realizată de zece ferme mari și mijlocii, cu livrări variind între 12.500 tone și 65.000 tone/an. Acești producători sunt integrați vertical, fapt care le permite să controleze costurile de producție și de comercializare, asigurarea competitivității și a capacității acestora de a se adapta la noile condiții de piață.   Balanța externă   În privința importului, Ungaria este furnizor principal (23 %), urmată de Polonia (22 %). Țările de Jos au continuat să fie un furnizor important (18071 MT), urmate de Germania și Regatul Unit. Exportul de carne de pasăre românească a crescut cu 12 %, dar a rămas sub nivelul anului 2013. Exporturile au constat în principal din bucăți, distribuite aproape în mod egal între proaspete/refrigerate și congelate. Cele mai importante destinații pentru carnea de pasăre locală au fost: Regatul Unit, Bulgaria, Țările de Jos, Ungaria și Grecia. Bovine pentru carne   Sectorul bovin românesc continuă restructurarea. Inventarul de bovine a crescut cu 1,13 %, în luna decembrie 2015, comparativ cu anul anterior. Această tendință pozitivă a fost confirmată în prima parte a anului 2016.   În 2015, importurile de bovine vii au scăzut în mod semnificativ. Însă, în 2016, acordarea sprijinului cuplat, coroborat cu noi perspective pentru carnea de vită, au determinat ca ele să fie mai mari (1,5 ori). Ungaria este un furnizor major de bovine vii în România, urmată de Germania și Lituania.   România este un exportator tradițional de bovine vii. Lipsa practicilor îmbunătățite de gestionare și hrănire împiedică fermierii de a fi competitivi pe piețele externe de carne de vită, de aici, și orientarea lor spre exportul de bovine vii. Astfel, în prima jumătate a anului 2016, exporturile au fost în creștere cu 14 %, iar perspectivele pentru deschiderea de noi piețe, cum ar fi Turcia, vor ridica procentul datelor finale.   Carnea de porc   Stocurile românești de porcine au fost pe un trend descendent continuu, începând cu anul 2010, și în scădere cu 8 % în ultimii cinci ani. Datele de inventar colectate pentru 1 decembrie 2015 arătau o scădere de 2,2 %, dar mai mică decât rata de declin din 2014 (2,6 %). Numărul de scroafe vii a continuat să scadă și el în 2015, dar segmentul comercial cu scroafe productive s-a întărit.   Reproducerea porcinelor este relativ nedezvoltată în România, nivelul investițiilor fiind mult mai mare decât investițiile necesare pentru o operațiune de îngrășare. Ca urmare, e importat un număr mare de purcei, din alte state membre ale Uniunii Europene. Datele comerciale pentru primul semestru al anului 2016 arată însă o scădere de 2,1 % la importuri de porcine vii. Condițiile de piață mai favorabile la nivelul UE au condus la o creștere a cererii în China, a doua parte a anului 2016 oferind oportunități pentru o recuperare a costurilor din industria românească de profil. Însă, exporturile au fost în general foarte reduse, ca urmare a cererii interne. În S1, România a exportat 3.700 de capete (Republica Moldova: 490, Georgia: 1.240 și Albania: 1.900 capete).   Spre deosebire de sectorul bovinelor, un număr semnificativ de animale sunt sacrificate și comercializate prin canale non-comerciale, în special pentru sărbătorile de Crăciun din decembrie. Prețul intern al carcaselor a scăzut în primul trimestru din 2016, cu 8 %, față de prețul mediu din UE, dar a revenit în ultimele 6 luni. În prezent, aceasta depășește media de stimulare a nivelului importurilor de carne de porc din UE.   Datele statistice disponibile pentru primele 8 luni ale anului 2016 arată o creștere de 1 % a numărului de animale sacrificate și de 4 %, în carcasă, fapt care indică tendința pozitivă a sectorului. Exporturile, care au stagnat în 2015, au crescut cu 65 %, în primul semestru al anului 2016. Această creștere a rezultat din exporturi atât în UE, cât și în țările terțe. Dintre acestea, China este cel mai important partener. Concomitent, se estimează că datele finale din anul 2016 vor consemna creșterea consumului de carne de porc. Noua lege de vânzare cu amănuntul   În iulie 2016, Parlamentul român a adoptat Legea 150, privind comercializarea produselor alimentare. Legea a făcut obligatorie aprovizionarea prin "lanțul scurt", cu cel puțin 51 % din surse autohtone. Față de această lege, Comisia Europeană a reacționat negativ. În a doua parte, din cauza elaborării total deficitare, legea a creat mari probleme furnizorilor interni. Fosta conducere a Ministerului român al Agriculturii a lucrat la clarificăarea definițiilor produselor din categoriile cărora li se aplică dispoziția de 51 %. Însă, informații de ultimă oră se referă la rediscutarea legii în integralitatea ei, de către noul Parlament al României. În bună măsură, evoluția afacerilor pe segmentele mai sus amintite vor depinde de decizia noului Guvern al României, precum și de reacția Comisiei Europene.