Schimbarea demografiei în cea mai mare parte a societății occidentale aduce o serie de noi cerințe în domeniul produselor alimentare și mai ales în ambalajul produselor alimentare. Iar nevoia de confort este unul dintre cele mai mari motoare din spatele multor inovații din ultimele decenii. Tendințele actuale implică confortul psihologic asupra aspectelor de mediu, precum și ușurința deschiderii. Ușor de deschis, ambalajul este de dorit, deoarece consumatorii doresc accesul fără probleme la produs. Aceasta a fost tema unei cercetări efectuată de o echipă de specialiști de la Universitatea din Lund-Suedia, care au elaborat o serie de principii de design de care trebuie ținut cont la proiectarea unui ambalaj pentru brânzeturi, reunite în studiul ”Development of New Easy to Open Cheese Packaging-A Design Thinking Approach”.O nouă abordare   Un studiu de consum efectuat ca parte a proiectului, a evidențiat dificultățile pe care le întâmpină persoanele în vârstă la deschiderea ambalajului actual al brânzeturilor. Acest lucru a indicat necesitatea dezvoltării unei soluții inovatoare și convenabile de ambalare, iar aceasta a venit prin integrarea tehnologiei PopPack®. Această tehnologie implică un compartiment cu bule în ambalaj, care va rupe sigiliul în timp ce este introdus, oferind capete de folii pe care consumatorul le poate ține ca mâner, în timp ce deschide ambalajul.   Pentru aceasta, a fost nevoie de o nouă gândire în proiectarea care a făcut ca aspectele umane să se concentreze pe acest aspect, pentru a-și baza etapele timpurii pe nevoile consumatorilor. Investigațiile efectuate pentru a afla impactul pe care îl au diferitele forme de bule asupra performanței soluției au sugerat că cea mai performantă formă de bule (printre cele trei testate), împreună cu cea mai bună combinație de materiale, este aceea a așezării, atât în partea de sus a ambalajului, cât și în partea de jos.   După cum se știe, consumul de brânză continuă să crească. Dar brânzeturile sunt ambalate în pachete cu coduri de culori, limitate în privința desenelor grafice. Având o caracteristică distinctă, ambalajul poate fi o modalitate de a se evidenția pe piață. Având în vedere nevoia de confort, și un ambalaj ușor de deschis, producătorii au aplicat  ISO 17480: 2015 privind ușurarea deschiderii. Aplicarea unei astfel de caracteristici pe ambalajul brânzei poate fi o modalitate de a se evidenția pe piață.   Ce este PopPack®?PopPack® este o tehnologie de deschidere care implică un compartiment suplimentar, prevăzut cu bule în ambalaj. Ideea principală este de a rupe sigiliul în jurul bulei, așa cum este introdus, pentru a oferi cleme de deschidere separate pentru prindere. Abordarea fiind centrată pe consumator, gândirea în proiectare poate realiza un ambalaj în care factorul uman este crucial. Ambalajul primar face parte din unitatea de consum; prin urmare, perspectiva consumatorului este importantă, pentru a evalua modul în care soluția va funcționa pe piață, atunci când este lansată. Tema de cercetare fiind finalizată cu ajutorul companiei Flextrus AB, un furnizor de ambalaje din Suedia, s-a pus un accent deosebit pe ambalajul brânzeturilor, obiectivul principal fiind acela de a dezvolta o nouă soluție de ambalare ușor de deschis, pentru a satisface nevoile consumatorilor vârstnici. Piața vârstnică a fost aleasă pe baza presupunerii că, dacă soluția funcționează bine pentru ei, va funcționa și pentru alt grup de utilizatori.Principii și domenii de problemă   Concomitent cu finalizarea proiectului în sine, echipa de specialiști a constat că, în faza de înțelegere a obiectivului, proiectanții trebuie să ia contactat direct cu piața,  observând comportamentul consumatorului față de soluția actuală de ambalare a brânzeturilor, în comparație cu prototipul PopPack® 0, în timpul fazei de observație.   Având toate nevoile adunate, cercetătorii au întocmit o listă a nevoilor exprimate de consumatori. La sfârșitul acestei faze, s-au stabilit domenii de problemă, oferind direcțiiile pentru faza următoare. Domeniile de problemă sunt aspectele principale care trebuie luate în considerare la realizarea soluției, iar ele sunt enumerate după cum urmează:   -Funcția ”ușor de deschis” (afișare)-Sunet bun de popping-Forță redusă-Atractivitate (formă distractivă, puncte de vedere estetice)-Concepte ușor de înțeles   Domeniile de problemă au fost apoi transformate în întrebări de brainstorming, în faza ideală. Ideile generate au fost apoi grupate în șase grupuri diferite după cum urmează:   -Comerciale și widget-uri-Designuri grafice-Designul de bule-Poziția bulei-Materiale-Etanșare/îndepărtare   După votare, ideile au fost cartografiate într-o matrice de impact-efort. Cele mai bune idei au fost ulterior discutate, elaborându-se detaliile tehnice privind prototipurile. În acest fel, s-a decis testarea a patru modele. Trei prototipuri, doar unul câștigător   Faza prototip a început cu prototiparea manuală în laboratorul de prototipuri Flextrus AB, ar rezultatele nu erau favorabile, din cauza eșecului de etanșare. Apoi, prototipul a fost continuat pe scara pilot, folosind mașina de etanșare a formei în echipamentul PackDesign AB. Doar trei modele de bule au fost incluse în prototip, din cauza limitării mașinii. Ulterior, au fost testate trei combinații de materiale și condiții de proces, generând trei prototipuri diferite, cu câte trei bule  fiecare, rezultând nouă probe care au fost testate și ele: bulele A în P1, P2 și P3, bulele B în P1, P2, și P3 și bulele C în P1, P2 și P3.   În prima fază de testare au fost efectuate două teste calitative și două teste cantitative. Primul test calitativ a fost testul de notare, rezultând compatibilitatea fiecărui eșantion cu câmpurile problematice stabilite anterior. Cel de-al doilea test calitativ a fost testul de popping, așa cum a sugerat PopPack LLC. Acest test a dat rezultatul cu cel mai mare succes, în termenul de a face sunetul de popping și de rupere sigiliu. Din aceste teste calitative, proba cea mai performantă este bubble A pe P2.   Testele cantitative au inclus forța de rupere și puterea de peeling. Ambele au fost făcute pe mașini, rezultând un grafic de forță necesar pentru a apuca bulele sau a dezlipi ambalajele. Din păcate, eșantionul cel mai performant din aceste teste nu a fost destul de concludent, din cauza lipsei efective a forțelor nominale dorite. Dar, pe baza mai multor abordări și a informațiilor adunate de la experți, s-a decis că bulele A pe P2 continuă să funcționeze mai bine decât celelalte.   Astfel, prototipul A/P2 a fost ideea câștigătoare. Pentru a îmbunătăți această prototip, proiectul a fost trimis în faza de prototip 2. O iterație tehnică a fost efectuată pentru a manipula rezistența sigiliului în jurul bulei. Având în vedere durata limitată, nu s-au putut efectua teste similare pentru această soluție repetată, așa cum sa făcut din probele anterioare. În schimb, în ​​ultima fază de încercare, prototipul iterativ a fost arătat producătorilor de brânzeturi și au fost colectate feedback-uri pentru dezvoltarea ulterioară a ambalajului.