“Niciun interviu şi doar două fotografii publice cunoscute”. Aşa începea descrierea lui Emmanuel Besnier, preşedintele grupului Lactalis, în publicaţia franceză Les Echos în anul 2011.   De atunci, la portretul lui Besnier, astăzi în vârstă de 45 de ani, s-au mai adăugat titluri precum “miliardarul invizibil” sau “omul invizibil din industria brânzeturilor din Franţa”, însă în continuare prezenţa sa cu declaraţii în presa internaţională este extrem de redusă.   Emmanuel Besnier a condus o politică de achiziţii extrem de agresivă în urma căreia Lactalis a devenit cel mai mare producător de lactate din lume, cu afaceri de 17 mld. euro, peste 60.000 de angajaţi şi 200 de fabrici. Lactalis este şi al 15-lea cel mai mare grup de agrobusiness din lume, cu 61% din business venind din Europa.   Dacă până în urmă cu trei, patru zile România era o piaţă nesemnificativă pentru francezi, acordul semnat în 27 ianuarie cu acţionarii majoritari ai Albalact, liderul pieţei locale de lactate, ar putea schimba modul în care francezii se uită la piaţa locală. Prin această tranzacţie, Lactalis devine lider al pieţei şi îşi trece în portofoliu mărcile Zuzu, Fulga, Rarăul, Albalact sau Poiana Florilor.   Afacerea din România a Lactalis este condusă potrivit celor mai recente date disponibile de italianul Gianpaolo Manzonetto (venit din Parmalat România), în timp ce Albalact este condusă de francezul Stephane Batoux, notează Zf.