Cu o experienta in colectarea si neutralizarea deseurilor de origine animala de peste jumatate de secol, S.C. PROTAN S.A. si-a facut deseori simtita prezenta in rapoartele institutiilor sanitar-veterinare si de protectie a mediului. Cu precadere, inaintea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cand ecarisarea din tara noastra era insemnata cu steguletul rosu, Protan a receptionat in plin rapoartele negative, raportul de tara din mai 2006 evidentiind dramele ecologice provocate de aceasta societate, in majoritate cunoscute autoritatilor si publicului larg. Au trecut insa numai patru luni si o reorganizare predilect economica a societatii, pentru ca raportul de tara din 26 septembrie 2006 sa consemneze ca Romania a facut un bun progres in privinta colectarii si neutralizarii animalelor moarte si a deseurilor de origine animala. Un consortiu romano-ungar a semnat contracte ferme de colectare, depozitare si neutralizare a acestor subproduse.

Nu cred ca pune cineva la indoiala importanta serviciilor prestate de PROTAN SA, pentru sanatatea populatiei si a mediului, pentru ca este cunoscuta una dintre conditiile principale puse de Uniunea Europana exportului de carne romaneasca si derivate, catre statele comunitare: respectarea normelor stricte de colectare si neutralizare a deseurilor animale. De la aderare, istoria Protan a fost una zbuciumata. Problemelor privind relatia cu mediul si autoritatea sanitar-veterinara li s-au adaugat sincope economice lasate cu intrari in insolventa(?) motivate de blocaje financiare, responsabile de acumularea de restante catre furnizorii de materii prime si materiale, banci si bugetul de stat. Activitatea Protan a adoptat, inca din perioada preaderarii, un aer de afacere nationala, dar in haina noua persista parca aroma impregnata de istoria acestui sector. Nu e loc de opinii, privind necesitatea Nu au fost putine momentele in care Protan a anuntat public ca reia, dupa suspendari devenite curente, activitatea de colectare si neutralizare a deseurilor de origine animala intr-una sau in toate sucursalele din tara, in urma negocierilor cu autoritatile, dar mai cu seama dupa intelegerile cu Ministerul Agriculturii, detinatorul pusculitei. Comisii de lucru formate din reprezentati ai APIA, ai Ministerului Agriculturii si ai societatii Protan intorceau de fiecare data pe toate partile actele cu privire la subventii. APIA iesea in etape la rampa anuntand ca a mai virat ceva milioane catre Protan, iar ambasadorii societatii se jurau cu mana pe subventii ca nu doresc blocarea activitatii si ca doar birocratia excesiva nu permite o rezolvare rapida a impasurilor. Protocoalele de esalonare intrasera si ele in reteta, la pachet cu garantarea platii subventiilor datorate. Cu toate acestea, Protan se dorea receptionat ca un pasuitor, anuntandu-si dispozitia pentru activitatea de ecarisaj pe perioade limitate, dupa bunul plac (o saptamana, o luna), pentru a dovedi ca sunt parteneri de negociere echitabili. Invocau atentia pe care o acorda mediului, garantia cuvantului ministrului in buzunarul caruia se afla cheia subventiilor, s.a.m.d. La sfarsitul anului 2008, in urma unei campanii declansate de presa si in urma sesizarilor miilor de cetateni afectati de parfumul de ecarisare, Agentia Regionala de Mediu a suspendat societatii Protan Autorizatia Integrata de Mediu, iar Garda de Mediu i-a aplicat amenda maxima. Mai multe astfel de amenzi, adaugate altor datorii acumulate, au determinat si Ministerul de Finante sa apese pe usa cu care era stransa Protan. Doi ani mai tarziu, in cautare disperata de solutii, Fabrica mortii de la Bucuresti si-a anuntat din nou inchiderea temporara, in vederea retehnologizarii si schimbarii obiectului de activitate. Ignorand clauze contractuale si intelegeri la nivel local sau guvernamental, actionarii firmei Protan Bucuresti au aprobat modificarea obiectului de activitate. Acestia au decis, pentru 2010, sa schimbe colectarea cadavrelor si a deseurilor animale nepericuloase cu fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma (??). Societatea facuse un obicei din inchiderea temporara a activitatilor din diverse sucursale, in vederea modernizarii si retehnologizarii instalatiei de neutralizare a deseurilor de origine animaliera. Protan a plecat la drum avand ca obiect de activitate producerea de faini proteice si grasimi tehnice, ecologizarea animaliera, tratarea si indepartarea animalelor vii sau moarte, procesarea reziduurilor din abatoare pentru producerea de hrana pentru animale, colectarea si incinerarea reziduurilor, tratarea si indepartarea resturilor radioactive din spitale. Unele deseuri provenite din prelucrarea sau selectarea productiei zootehnice sau industriei carnii, reziduurile si resturile radioactive sunt inevitabile, asemenea serviciilor de ecarisare. Chiar daca segregarea deseurilor poate produce oportunitati pentru reciclarea si reducerea volumului acestora, colectarea depozitarea si neutralizarea sunt operatiuni stricte care nu lasa loc pentru optiuni, implicand pe langa factorul comercial mandatat, numeroase autoritati si organisme, alaturi de prestatorii care si-au asumat raspunderea acestor servicii. Cat de mult a responsabilizat Protan acest lucru? Blocaj financiar, blocaj ecologic Surprinzator sau nu, insa, in 2 noiembrie 2010, Consiliul de Administratie al Protan a decis intrarea in insolventa motivand blocajul financiar care a dus la acumularea de arierate si restante catre furnizorii de materii prime si materiale, banci si bugetul de stat. Conducerea Protan sustinea atunci ca a luat decizia in urma analizei privind situatia economico-financiara a societatii pe fondul blocajului financiar generalizat impus de recesiunea economica manifestata la nivel global E drept ca societatea se confrunta cu o situatie de criza financiar-economica si sociala majora, concretizata prin acumularea continua de arierate si debite restante, constand in datorii catre furnizorii de materii prime si materiale, catre creditorii bancari si catre bugetul de stat, dar imposibilitatea obiectiva de a acoperi aceste debite la scadentele lor era pusa la indoiala. Pe fondul nisipurilor miscatoare financiare, Protan a declansat si intretinut mai apoi conflictele ecologice in localitatile Roman si Popesti Leordeni. In Roman, calitatea de unica firma de ecarisaj din judetul Neamt determina SC Protan – Roman sa se preocupe, detasata de ecarisarea deseurilor animaliere, doar de inaintarea somatiilor scrise catre zeci de primarii din judet, administratii locale care ii datorau sume importante. Protan ameninta ca nu mai este dispusa in contextul crizei financiare globale sa lucreze, tot mai mult, pe datorie. Sesizat, Comisariatul Judetean al garzii de mediu Neamt a declansat mai multe controale tematice vizand modul de gestionare a deseurilor de origine animala, pe parcursul anului trecut, controale care au pus pe jar Protan Roman aflat sub umbrela primariei locale. Cu toate acestea, actiunile s-au finalizat favorabil pentru Primaria Roman care, conform propriului edil, dovedise cel mai mare impact privind problemele de acest gen, comparativ cu celelalte administratii locale din judet. Deci, mirosul mortii nu duhnea imprejurului sediului primariei, iar problemele erau astfel rezolvate. La Popesti Leordeni, implicarea actualului primar al sectorului 3, Robert Negoita, cel care a gandit tehnic constructia Hotelului Rin cu vedere la groapa cu lesuri, a adus in scena mai multe autoritati, dar a scos la iveala si deseurile care pluteau de vreme indelungata pe canalizarile locale. A aparut apoi disputa privind autorizarea curatatorului de conducte; s-a negociat, s-a licitat(?), s-a dezbatut, s-a contestat. Timpul trecea in detrimentul mediului si al locuitorilor din aceasta zona limitrofa a Capitalei. Cand putini se mai astptau, la sfarsitul anului 2011 Protan a stabilit ca sutele de tone de deseuri adunate de la firmele producatoare a carnii vor fi, in sfarsit, distruse. Conditionat de mai rapida implicare a autoritatilor in sustinerea Protan, pentru instalarea filtrelor de epurare a aerului. Neinteresata de cine va fi mandatat pentru aceasta operatie, Protan a anuntat in septembrie 2011 repunerea in functiune a instalatiei de fierbere a cadavrelor din sudul Bucurestiului. Era, in sfarsit, o solutie pentru firmele procesatoare de carne, in depozitele carora se acumulasera aproape 1.000 de tone de cadavre. Nu era totusi foarte bine pentru locuitorii din vecinatatea Protan, care incepeau sa reinhaleze duhoarea. Termenul-limita de construire a unei statii de epurare a apei (30 octombrie 2011) a fost ignorat de Protan, care dorea sa prinda din urma trenul. Protan solicitase si obtinuse insa o derogare, avand astfel asigurat un loc in vagonul de dormit. Nici noi, nici altiiIn celalalt capat al tarii, autoritatile administrative si sanitare veterinare din judetul Satu Mare trateaza din alt unghi relatia cu Protan. La randul sau, hingherul-monopol incearca acolo sa stabileasca reguli unilateral avantajoase. Pornind de la nenumaratele sesizari venite din partea fermierilor si primariilor din judet, privind tarifele aplicate de firma Protan din Dej, conducerea Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Satu Mare a incercat, in cursul anului trecut, amenajarea unui incinerator de animale la Satu Mare. Costurile foarte ridicate, precum si birocratia traditionala au impietat acest lucru, astfel ca, in continuare, firma Protan detine monopolul pe acest sector local. Profitand de acest lucru, conducerea firmei din Dej a fixat tarife foarte mari, lucru care a starnit si mai mult nemultumirea fermierilor si administratiilor din judet. Cum primariile locale sunt obligate de imprejurari sa semneze contracte cu firma Protan, conducerea acesteia solicita plata unui avans destul de consistent, la semnare. ªi cum cea mai apropiata firma de acest gen se afla la Suceava, fermierii si primariile din judet nu au de ales si trebuie sa se supuna monopolului impus de Protan. In cursul anului 2011, DSVSA Satu Mare incerca sa amenajeze un incinerator pentru cadavrele de animale din judet, chiar daca institutia detine un incinerator ecologic inca din anul 2008, folosit pentru uz intern, a carui punere in functiune ar elimina monopolul societatii Protan. Acest incinerator este functional si reprezinta o investitie prin program PHARE, valoarea investitiilor fiind de 108.000 euro si includ, atat valoarea incineratorului, cat si lucrarile de reabilitare a unui laborator, lucrari de mansardare si dotare. Este un incinerator ecologic care respecta normele europene privind incinerarea deseurilor, dar din 2008 pana in prezent a fost folosit doar pentru uz propriu. Pentru colectarea deseurilor, DSVSA detine si un mijloc de transport propriu, respectiv o autoutilitara autorizata care corespunde acestui gen de transport. Preturile pe care DSVSA le-ar fi perceput o data cu punerea incineratorului la dispozitia tertilor ar fi cu peste 50% mai mici decat cele percepute de firma Protan din Dej. Din pacate pentru satmareni, acest lucru nu a putut fi posibil din cauza birocratiei si a costurilor foarte ridicate. Firma Protan din Dej a exploatat situatia introducand pentru fermierii si primariile din judet preturi foarte mari. Astfel, potrivit anexei contractului propus de conducerea firmei, pentru transportul unui cadavru de animal se percep taxe cuprinse intre 0,2 si 0,5 euro/kg, care se vor calcula la nivelul cursului oficial de schimb leu/euro, comunicat de BNR, in ziua emiterii facturii, valoarea unei prestatii fiind de minimum 500 lei (TVA inclus). La acestea, se mai adauga cei 1,3 euro/km + TVA pentru transport. Daca, pana in 2009, fermierii beneficiau de subventie pentru incinerarea animalelor moarte, incepand din anul 2010, aceste subventii au fost taiate de stat, lucru care i-a pus in dificultate. Fermierii satmareni spun ca taierea subventiilor pentru preluarea cadavrelor reprezinta o noua lovitura pe care le-a aplicat-o statul, acela care le-a taiat deja o parte din celelalte categorii de subventii acordate in anii anteriori. Pana la incheiderea acestui numar, redactia revistei Fabrica de Carne nu a primit raspuns din partea SC Protan SA, la solicitarea opiniei vizavi de speta prezentata mai sus. In cazul in care factorii responsabili de relatia cu presa vor transmite raspunsul dupa intrarea la tipar a materialului, acesta va fi postat pe site-ul publicatiei, in baza dreptului la replica.