Invazia rusă a Ucrainei din 24 februarie 2022 a perturbat în mod semnificativ piețele agricole mondiale, creând mai multă incertitudine cu privire la disponibilitatea globală viitoare și adăugând un strat de instabilitate pe piețele deja tensionate.

Aceasta a ridicat preocupări fundamentale privind securitatea alimentară, precum și preocupări sistemice cu privire la dependența UE de importurile de furaje și îngrășăminte, în special din Ucraina, Rusia și Belarus.

Aceasta este concluzia Comisiei Europene care a analizat piața agricolă europeană și care a creionat câteva previziuni pentru anul 2023. Iată mai jos referirile la piețele de lapte și carne, precum și câteva considerente generale. Sursa pentru datele analizate o reprezintă DG Agricultură și Dezvoltare Rurală, pe baza Eurostat.

Fără temeri privind disponibilitatea

Disponibilitatea alimentelor, furajelor și îngrășămintelor nu reprezintă o preocupare primordială în UE în ceea ce privește acest an și următorul an de comercializare a cerealelor (2022/23, începând din iulie 2022 cu recolta de vară și continuând cu utilizarea cerealelor produse în 2022 până în 2022), dar și până în  iunie 2023, înainte ca următoarea recoltă să înceapă în vara anului viitor.

UE este în mare parte autosuficientă pentru alimente, cu un excedent masiv de comerț agroalimentar, iar piața unică poate să-și demonstreze încă o dată rolul în absorbția șocurilor. Există totuși preocupări cu privire la accesibilitate, din cauza prețurilor ridicate de pe piață și a tendințelor inflaționiste.

Datorită măsurilor propuse de creștere a producției de culturi arabile din UE, care vor permite în special fermierilor să își mărească suprafața de însămânțare pentru porumb, floarea soarelui și culturi proteaginoase (sezonul de plantare a grâului fiind deja în mare parte încheiat), și cu condiția ca condițiile meteorologice normale să prevaleze, recolta UE poate fi una foarte bună pentru cereale și pentru semințe oleaginoase.

Acest lucru, împreună cu o cerere mai scăzută de furaje, datorită unei producții mai scăzute de carne de porc și o utilizare redusă a cerealelor pentru biocombustibil, ar putea permite exporturilor de cereale din UE să fie cu 30% mai mari, iar importurile de cereale din UE cu 42% mai mici în anul agricol 2022/23. Acest lucru ar contribui la atenuarea impactului pe piețele mondiale al lipsei așteptate a exporturilor de cereale din Ucraina.

Înainte de invazia Ucrainei, redresarea economică globală se confrunta deja cu provocări: dezechilibrele între cererea și oferta de inputuri, precum și mărfurile agricole au dus la creșteri severe ale prețurilor. În Asia, și în special în China, deficitul de containere și aglomerația din porturi din cauza focarelor sporadice de COVID-19, au provocat o creștere a costurilor de transport.

Presiune pe consumator

Prețul petrolului a crescut constant, reflectând o cerere crescută legată de redresarea economică și o creștere lentă a producției. Prețurile gazelor au urmat o evoluție similară. Deoarece gazul este folosit pentru producția de amoniac, o componentă cheie a îngrășămintelor cu azot, prețurile îngrășămintelor au crescut de la jumătatea anului 2021 pentru a atinge niveluri nemaivăzute în Europa în ultimul deceniu.

Prețurile ridicate la energie și creșterea inflației au pus, de asemenea, presiune asupra puterii de cumpărare a consumatorilor. Invazia rusă a Ucrainei a afectat și mai mult perspectivele pentru întreaga economie a UE, pe lângă piețele globale de cereale. Ucraina a reprezentat 10% din comerțul global cu grâu și porumb și mai mult de o treime din comerțul global cu ulei de floarea-soarelui (în 2021).

Un scenariu ar presupune lipsa exporturilor din Ucraina în anul de comercializare 2022/23), fapt care ar duce la lipsa a aproximativ 20 de milioane de tone de grâu de pe piața mondială (cantitatea exportată de Ucraina în 2021, 10% din exporturile globale de grâu).

Însă, UE este în mare parte autosuficientă pentru majoritatea mărfurilor agricole, în special grâu, lactate și carne. Aprovizionarea pieței alimentare din UE nu este, prin urmare, în pericol pentru aceste produse cheie, chiar și cu cererea suplimentară datorată milioanelor de refugiați care sosesc în UE pentru a fuge de război.

Impactul asupra fermierilor și procesatorilor

Reducerea importurilor de porumb, grâu, rapiță și ulei și făină din Ucraina va avea totuși un impact, în special asupra prețurilor furajelor și asupra industriei de prelucrare a alimentelor din UE. În cazul furajelor, producătorii de animale din UE caută surse alternative și ajustează rațiile de furaje pentru a aborda costurile ridicate și pentru a compensa lipsa importurilor de porumb din Ucraina în special.

În ceea ce privește rațiile de hrană care utilizează soia, nu numai sistemele de producție convenționale, ci și mai multe fără OMG ar putea fi afectate de evoluțiile actuale. Acest lucru afectează producția ecologică de lactate și, în unele cazuri, producția totală de lapte.

Vremea de primăvară în UE va juca un rol cheie în disponibilitatea furajelor și furajelor combinate, care ar putea compensa parțial importurile reduse din Ucraina. Unele dintre importurile care lipsesc ar putea fi provenite și din altă parte, chiar dacă unii dintre principalii producători (de exemplu, din America de Sud) suferă de constrângeri meteorologice.

Ca urmare a războiului, prețurile mărfurilor (de la energie, la îngrășăminte, la grâu, și la soia) au crescut vertiginos. Se preconizează că acestea vor rămâne ridicate în 2023 și vor afecta în continuare nivelurile preexistente ale inflației în creștere. BCE prognozează acum o rată a inflației de 5,1% pentru UE în 2022 (cu o revenire la 2,1% în 2023).

Această situație ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea fermierilor de a cumpăra îngrășăminte, hrană și de a-și plăti factura la energie, în special pentru fermierii cu ferme mari consumatoare de energie și furaje. Situația ridică și întrebări cu privire la accesibilitatea alimentelor pentru gospodăriile cu venituri mici.

UE, capabilă să reziste la șocuri

Din punct de vedere ale imaginii generale, se poate spune că sectorul agroalimentar al UE a răspuns bine până acum provocărilor de amploare istorică. PAC și funcționarea pieței unice contribuie la absorbția șocului economic, la asigurarea securității alimentare pentru cetățenii UE și la asigurarea unui sprijin pentru venituri pentru fermierii din UE.

Adaptarea la schimbările rapide care decurg din războiul din Ucraina și creșterea ulterioară a prețurilor atât pe piețele de intrare, cât și pe cele de ieșire vor fi o provocare pe termen scurt, cu impact asupra fluxurilor comerciale și lanțurilor de aprovizionare, în agricultură și nu numai.

În plus, ar putea crea oportunități pe termen lung, UE devenind mai puțin dependentă de importurile de inputuri, diversificându-și sursele de energie și, prin urmare, promovând un sistem alimentar și mai durabil.

Pe termen scurt, o recoltă bună de cereale din UE în 2022/2023, combinată cu o cerere mai scăzută de furaje și biocombustibili, ar contribui la limitarea impactului negativ asupra piețelor globale de cereale al lipsei așteptate a exporturilor de cereale din Ucraina. Dar, per general, prețurile vor menține o tendință ascendentă.

Au scăzut livrările de lapte

În ciuda creșterii prețurilor la laptele crud din UE, livrările de lapte din această zonă au scăzut cu 0,4%. Tendința a fost negativă în toate trimestrele, cu excepția vârfului de primăvară (T2). Livrările Germaniei și Franței au scăzut cu 1,9 și, respectiv, 1,5%, însoțite de o reducere a f efectivele lor de lapte (-2,3% și respectiv -2,5%).

Scăderea livrărilor a fost și mai puternică în Olanda (-3%), în ciuda unei reduceri mai scăzute a efectivului (-1%), ceea ce implică o creștere a unor randamente. În schimb, livrările de lapte au crescut în Irlada (5,5%), Italia (1,6%) și Polonia (0,5%), susținute de o creștere a numărului de vaci de lapte în IE (+3%). În general, creșterea randamentului în UE a fost ușor peste 1,2%, cea mai scăzută din 2017, iar efectivul de produse lactate din UE a scăzut cu 1,5%.

Creșterea costurilor inputurilor, precum și a costurilor serviciilor (de exemplu, cele veterinare) continuă să strângă marjele fermelor, în ciuda prețurilor ridicate la poarta fermei.

Odată cu reducerea continuă a efectivului de lapte, creșterea producției de lapte se va baza pe capacitatea de a crește în continuare randamentele, probabil limitată de accesibilitatea furajelor, cel puțin în unele sisteme de producție. Însă, în general, producția de lapte a rămas neschimbată în 2022, cu o mică creștere a recoltelor (1%) compensând declinul efectivului de lapte (-1%).

Ajustarea canalelor de procesare

Scăderea producției de lapte din UE în 2021 a condus inevitabil la ajustări ale canalelor de procesare, având în vedere competitivitatea UE și oportunitățile globale pentru produsele lactate respective. Printre acestea, producția de brânză din UE a câștigat, beneficiind de consumul casnic și din afara casei (+2% în total), precum și de unele oportunități de export, cu livrări în SUA revenite la nivelurile de dinainte de COVID.

În general, însă, exporturile totale de brânzeturi din UE au scăzut (-1,2%) din cauza scăderii exporturilor către Regatul Unit, principala destinație de export a UE (mai mult de 50% din punct de vedere istoric, în scădere în prezent). În 2023, se preconizează că producția de brânză și zer va continua să crească, în ciuda producției stabile de lapte din UE.

Acest lucru ar fi determinat de prețurile competitive ale brânzei din UE, care ar putea susține exporturile (+2%), presupunând că unele destinații de export ar compensa pierderile de pe piața din Regatul Unit. Cererea internă, în special serviciile alimentare, ar putea crește ușor (+0,2%) după o creștere puternică anul trecut.

Cererea globală și a UE pentru zer este de așteptat să crească din cauza creșterii prețurilor altor proteine (de exemplu, SMP utilizat în procesarea pulberii umplute cu grăsimi) și a posibilității de a utiliza mai mult zer în scopuri de hrănire. Acestea s-ar putea traduce printr-o creștere a utilizării interne, a exporturilor și a producției de peste 2%.

Exporturile de lactate

În 2021, producția de lapte de consum din UE a început să scadă din nou, după un an excepțional în 2020. Producția de iaurturi a scăzut și ea, în timp ce producția de smântână a crescut. Exporturile UE de produse lactate au continuat să crească (10%). Exporturile de iaurt au crescut cu 48%, susținute de transporturile către Regatul Unit, care au acoperit 75% din totalul exporturilor UE de iaurt.

Exporturile de smântână au crescut cu 18%, China fiind principalul motor, UE acoperind 50% din cererea suplimentară de import a țării. Utilizarea internă a lactatelor a scăzut cu 1% (sub 84 kg pe cap de locuitor) și astfel a revenit la o tendință de scădere. În 2023, creșterea exporturilor UE ar putea rămâne puternică, deși mai mică decât în 2022 (+5%).

Consumul UE ar putea continua să scadă (-0,4%), o scădere potențial mai puternică fiind împiedicată de afluxul de refugiați din Ucraina, în special de copii. În consecință, producția UE ar putea rămâne stabilă. Datorită creșterii producției de brânză și smântână, producția de unt din UE a scăzut în 2022.

Creșterea prețurilor la unt, față de 2020, a condus la o scădere bruscă a exporturilor (-16%), în timp ce, în mod similar consumului de brânză, acasă și în afara consumul casnic a contribuit la creșterea consumului casnic (+0,6%). În 2023, producția de unt din UE ar putea rămâne strânsă. Creșterea limitată (0,2%) se așteaptă să susțină utilizarea internă (+0,2%), fiind și ea constrânsă de nivelul ridicat al prețurilor.

Radiografia pieței de carne

Producția de carne de vită din UE este de așteptat să scadă în 2022, în principal datorită unei ajustări structurale în sectorul cărnii de vită și al laptelui, în ciuda prețurilor ridicate. Exporturile UE ar trebui să crească ușor datorită acordurilor comerciale recente, dar limitate de oferta internă limitată și fricțiunile comerciale cu Regatul Unit.

Costurile ridicate și efectele de durată ale pestei porcine africane (PPA) vor împinge producția de carne de porc din UE în scădere în 2023, deoarece creșterea prețului carcasei este probabil temporară. Exporturile UE ar trebui, de asemenea, să scadă din cauza problemelor cu PPA, în ciuda redresării exporturilor către Regatul Unit și a îmbunătățirii cotelor de piață în alte destinații.

Producția de păsări din UE este de așteptat să crească ușor în 2022, gripa aviară (IA) fiind în continuare un factor limitator major. Prețurile mari compensează costurile mari de până acum. Exporturile UE urmează să înceapă să se redreseze, în ciuda restricțiilor comerciale legate de IA și a invaziei Ucrainei de către Rusia.

Importurile suplimentare din Marea Britanie, Brazilia, Thailanda și China pot înlocui importurile din Ucraina. Se preconizează că un efectiv scăzut istoric de ovine și caprine din UE va duce la o scădere a producției de 2% în 2023.

Comerțul ar trebui să se reia, dar încă la niveluri relativ scăzute, ceea ce va duce la prețuri interne ridicate susținute. Frecțiile comerciale UE-Marea Britanie continuă să adauge incertitudine și presiune asupra exporturilor și importurilor.

Carnea de vită

Producția de carne de vită din UE a scăzut ușor în 2021, cu 0,3%. Această scădere se datorează în principal modificărilor din Irlanda, Germania, Fanța și Belgia. Pe de altă parte, Spania și Italia și-au crescut substanțial producția după o scădere în 2020.

În ancheta pe animale din decembrie 2021, numărul de vaci care alăptează în UE a scăzut cu 245 000 de capete (-2,3%). Totodată, efectivul de lapte a scăzut cu aproape 320 000 de capete (-1,5%). Pe de altă parte, a crescut numărul de bovine masculi pentru sacrificare între 1 și 2 ani, acestea urmând să iasă pe piață în acest an.

În 2023, producția de carne de vită din UE este totuși de așteptat să scadă cu 0,9%, datorită ajustărilor structurale continue în sectorul cărnii de vită și lapte și, în ciuda relaxării măsurilor legate de COVID-19 în multe țări din UE, o cerere în creștere din partea serviciilor alimentare și care rezultă într-un nivel ridicat. preturi.

Prețurile ridicate ale inputurilor, în special pentru hrana animalelor, ar putea duce la anumite sacrificări suplimentare și la scăderea greutății carcaselor, în special în fermele intensive de carne de vită, unde costurile furajelor vor afecta mai mult profitabilitatea fermei.

Exporturile de carne de vită

Scăderea livrărilor către Regatul Unit nu a fost compensată de creșterea exporturilor către piețele cu valoare ridicată precum Japonia, Norvegia și Elveția. În 2023, exporturile de carne din UE sunt de așteptat să crească doar ușor cu 1%, constrânse de disponibilitatea internă limitată și în ciuda prețurilor relativ ridicate la nivel global din cauza ofertei reduse.

Comerțul fără fricțiuni între UE și Regatul Unit nu este încă așteptat. Exporturile vii au scăzut cu aproape 9% în 2021, către toate destinațiile principale. O nouă scădere este prevăzută în 2023 (-3%), deoarece comerțul cu Rusia este închis. Importurile din UE au scăzut și mai mult cu 7,3% în 2021, din cauza cererii scăzute din UE legate de închiderea serviciilor alimentare și a ofertei globale reduse.

 Se preconizează că importurile din UE se vor redresa cu 5% în 2023, din cauza redeschiderii serviciilor alimentare în multe țări din UE și a îmbunătățirii ofertei globale. Consumul aparent de carne de vită în UE a scăzut la 10,3 kg pe cap de locuitor în 2022 (-0,3%), iar această tendință poate continua și în 2023 cu -0,9%, într-un context general de creștere a prețurilor la carne și la alimente care vor cântări atractivitatea cărnii. în general.

Carnea de porc

La sfârșitul anului 2021, costurile ridicate ale inputurilor combinate cu prețurile scăzute ale cărnii de porc au condus la perspective de marjă scăzute și i-au împins pe producătorii de porci din UE să reducă numărul de scroafe de reproducție cu 3,6%.

Ca urmare, toate acestea, prețurile cărnii de porc au crescut cu 32% % într-o lună de la jumătatea lunii martie 2022, ajungând la 178 EUR/100 kg (16% peste media pe 5 ani). Este incert dacă această tendință va continua și nu se așteaptă că acest lucru va fi suficient pentru a compensa pierderile din lunile precedente și costurile mai mari ale inputurilor (energie și furaje), care se așteaptă să dureze.

Ca urmare a acestor marje strânse, producția de carne de porc din UE este de așteptat să scadă cu 3% în 2023. Scăderea producției este de așteptat să fie cea mai puternică în Germania, Polonia și România din cauza ASF. Producția în Danemarca ar putea rămâne stabilă, în timp ce în Spania poate crește cu 3%.

Animalele ar putea fi trimise la sacrificare mai tinere și mai ușoare decât de obicei,  pentru a economisi costurile de hrană, având în vedere că eficiența conversiei hranei tinde să scadă pe măsură ce animalele cresc.

Greutatea medie a carcasei a crescut constant cu circa 400 g/an în perioada 2011-2021, ajungând la 94 kg în 2021. În 2021, consumul de carne de porc a crescut cu 2,9%. Disponibilitatea redusă în 2022 ar putea să o împingă în scădere cu 3,1% în 2023.

Exporturile de carne de porc

Exporturile de carne de porc din UE către China au scăzut în 2021 și se așteaptă să continue să scadă, așa cum arată în mod izbitor destinațiile de export din Spania. Majoritatea țărilor asiatice nu acceptă regionalizarea exporturilor din țările UE afectate de PPA.

Acesta este motivul pentru care, de exemplu, Germania și-a pierdut accesul pe piețele chineze și japoneze la sfârșitul anului 2020. Mai mult, exporturile către Ucraina, Belarus și Rusia sunt de așteptat să fie reduse drastic în urma invaziei Ucrainei de către Rusia.

Aceste oportunități de export pierdute ar putea fi compensate doar parțial prin recuperarea exporturilor către Regatul Unit și prin creșterea oportunităților în Filipine, Statele Unite, Australia, Vietnam, Chile și Coasta de Fildeș. În general, exporturile de carne de porc sunt de așteptat să scadă cu 2,2% în 2023.

Importurile UE din Regatul Unit au scăzut semnificativ în 2021, dar au început să se redreseze la sfârșitul anului. Se preconizează că acestea vor continua să crească în 2023, problemele logistice legate de Brexit fiind rezolvate treptat. În general, importurile de carne de porc din UE sunt de așteptat să crească cu 9,1% în 2023, dar rămân foarte scăzute în comparație cu exporturile.

Carnea de pasăre

În 2021, producția de păsări de curte din UE a scăzut cu 2,7%, în special datorită gripei aviare, cu o scădere a producției în Fanța (-1,8% în 2021), Spania (- 4,4%), Olanda (-12,8%) și Polonia (-5,8%). Creșterea producției în Ungaria (+7%) și Slovenia (+6,3%) nu a putut compensa reducerea din alte țări.

Cu o cerere solidă, o ofertă limitată și prețuri ridicate pentru furaje, prețul mediu al puilor de carne din UE a crescut cu 17% în ianuarie 2022. Această tendință a continuat: la jumătatea lunii martie, a ajuns la 246 EUR/100 kg (cu 30% peste media 2016-2021) și reprezintă încă o creștere de 13% față de ianuarie. Acest lucru compensează cel puțin parțial costurile excepțional de ridicate ale inputurilor, datorită combinației dintre prețurile ridicate ale energiei și furajelor.

Costurile sunt de așteptat să crească în continuare în lunile următoare, din cauza tensiunilor de pe piețele de energie și cereale, pe măsură ce invazia Ucrainei continuă. Acest lucru, combinat cu focarele de gripă aviară, va duce la o reducere a producției în Olanda, în 2023, deși într-un ritm mai lent decât în 2021 (-4,5%).

În schimb, cu prețuri bune și cerere susținută, producția în Spania și Polonia este de așteptat să se stabilizeze, în timp ce în țările mai puțin afectate de gripă aviară, producția ar putea crește moderat.

În general, producția de păsări de curte din UE este de așteptat să crească foarte ușor cu 0,5% în 2023, nerecuperându-se încă la nivelurile pre-pandemie. După o scădere de 1,3% în 2021, consumul de păsări de curte din UE este de așteptat să revină la nivelurile din 2019 în 2023.

Exporturile de carne de pasăre

O ameliorare a relațiilor comerciale cu Regatul Unit ar trebui să permită exportatorilor din UE să-și readucă comerțul la nivelurile de dinainte de Brexit. Acest lucru, împreună cu creșterea exporturilor către Elveția și unele destinații de peste mări, ar putea compensa reducerea exporturilor către piețele tradiționale, dintre care unele aplică interdicții la nivel național legate de gripă aviară.

Acestea includ Filipine (exporturile au scăzut cu 59% în 2021), Africa de Sud (-55%, acum cu o piață închisă din punct de vedere tehnic pentru exporturile UE din cauza interdicțiilor legate de IA și a taxelor antidumping impuse), Arabia Saudită (-21%) și Ucraina (+13%), unde exporturile sunt acum îngreunate de invazia rusă.

În ansamblu, exporturile UE de păsări sunt de așteptat să crească cu 2,6% în 2023, după o scădere de 9% în 2021. Importurile de păsări din UE au rămas relativ stabile în 2021.

Importurile din Marea Britanie, Brazilia, Thailanda și China ar putea acoperi pierderile de importuri din Ucraina cauzate de agresiunea militară a Rusiei (cele s-au ridicat la 92 000 t sau 13% din totalul importurilor de păsări în 2021). În ansamblu, se preconizează că importurile de păsări de curte din UE vor crește cu 1,5% în 2023.

Carnea de ovine și caprine

În 2021, producția UE de carne de oaie și capră a crescut cu 3%, în principal din cauza mai multor sacrificări în România, Elveția și Spania, aducând-o înapoi la nivelurile din 2019. Sondajul din decembrie 2021 asupra animalelor a arătat o scădere semnificativă a mărimii efectivului de ovine și caprine din UE cu 2,7 milioane de capete (-3,7%), în special în Grecia.

Rezultă cel mai mic număr de oi și caprine din UE din 1990. Și producția de carne de capră care se bazează pe furaje achiziționate este de așteptat să sufere din cauza situației actuale a prețurilor ridicate ale furajelor, ceea ce poate duce la sacrificări suplimentare și la reducerea greutății de sacrificare.

Pe de altă parte, reducerea substanțială a efectivului va îngreuna producția, în ciuda prețurilor favorabile. În ansamblu, în 2023 se așteaptă o scădere a producției de 2% față de an, ceea ce este, prin urmare, probabil să contribuie la un nivel ridicat susținut al prețurilor interne. Oferta internă scăzută va duce la o reducere a UE pe zona consumului de piață cu 1,8%, în 2023.

Exporturile de carne de oaie și capră

Exporturile UE de carne de oaie au scăzut cu 19% în 2021. Volume mai mari au mers către destinații cheie din Orientul Mijlociu, dar acest lucru nu a putut compensa scăderea exporturilor către Regatul Unit.

O penurie a ofertei interne, fricțiunile comerciale continue cu Regatul Unit și prețurile relativ ridicate ale UE vor limita redresarea exporturilor la o creștere modestă de 4% în 2023, în ciuda unui euro mai slab.

La rândul lor, exporturile UE de animale vii au scăzut în 2021 cu aproape 13%. Mai puține animale au fost transportate în Libia, Liban și Arabia Saudită. Exporturile de animale vii urmează să scadă în 2023 din cauza ofertei interne limitate și a situației dificile de transport prin Marea Neagră.

Importurile UE de carne de oaie au scăzut cu 18% în 2021. Transporturile din Noua Zeelandă și Marea Britanie către UE au scăzut cu -17%, respectiv -19%. În ciuda recoltei mai bune de miel din Noua Zeelandă și a prețurilor interne ridicate, costurile de transport și piețele mai atractive din Asia vor limita creșterea importurilor la 2% în 2023, presupunând că nu există nicio schimbare în comerțul cu Regatul Unit.