În continuarea seriei de mini-interviuri, pe tema noțiunii de ”etichetă curată”, ne-am adresat domnului Paul Anghel-Director General al ANPC. Iată declarația domniei sale:   ”Din punct de vedere legislativ, nu avem ceea ce se numește ”etichetă curată”. Singura legislație aplicabilă în acest moment, pe segmentul la care ne referim, este Regulamentul European 1169, inclusiv Tabelul valorilor nutriționale. Din punct de vedere al sintagmei, că este curată, este murdată, este așa-și-așa, sau că e spre curățare sau spre murdărire, ele sunt formule lingvistice pe care unii operatori economici vor să le pună pe ambalaj. Un exemplu este mențiunea 90 % carne. Dar, aici, trebuie să spunem consumatorului că, permisiv, Comisia Europeană a inclus în noțiunea de carne emulsiile de șorici, grăsime etc.   E bine, însă, că procesatorii au trecut de la un număr de 16, 17 aditivi, la câțiva, deoarece, consumatorul român, fiind informat, dorește să mănânce produse din ce în ce mai sănătoase și de o mai bună calitate. Toată piața se orientează spre așa ceva, și tocmai de aceea, Comisia Europeană a elaborat Tabelul nutrițional, în așa fel încât consumatorul să își calculeze necesarul zilnic sau să evite diverse probleme de sănătate.   De acum, depinde cum este transmis mesajul. Dar, având în vedere că nu există legislație care să impună sau să restricționeze folosirea acestor sintagme, ca Autoritate, nu avem pe ce să acționăm, în afara unor produse strict reglementate, pentru că doar anumite produse conțin foarte puțini aditivi. Așadar, eu cred că informarea consumatorilor trebuie făcută așa cum e ea definită în Ordonanța 21/1992, adică ea trebuie să fie completă, corectă și precisă. Ar trebui ca eticheta de produs să conțină toate elementele de care are nevoie consumatorul, pentru a face achiziția în deplină cunoștință de cauză. Dacă aceste informații sunt date, fie în mod direct, fie sub forma unor mesaje, consumatorul le poate contopi, luând cea mai bună decizie. E drept, Comisia Europeană interzice folosirea unor expresii, în cazul în care acestea pot determina un anumit avantaj de vânzare.   Partea bună, însă, este că ne îndreptăm spre produse de calitate, chiar dacă vorbim nișat, pentru că achiziția se face și în funcție de portofel. Dar, în urma unui control pe această temă pe care îl vom efectua în curând, vom vedea unde se greșește, dacă se greșește. Chiar în acest moment au fost întocmite adrese care vor fi trimise unor producători, în legătură cu unele sintagme, ca urmare a unei sesizări pe care am primit-o pe tema etichetei curate. Concomitent, am primit de la un producător un lot de etichete, pentru a le verifica dacă sunt în conformitate cu Regulamentul 1169 și vom solicita acestui producător un punct de vedere, pentru ca în final să avem un mesaj consolidat către consumator.”