Sectorul european al creșterii animalelor a depășit limitele sigure pentru emisiile de gaze cu efect de seră, fluxurile de nutrienți și pierderea biodiversității fiind în pericol, se arată într-un studiu realizat de Greenpeace și Fundația Rise, citat de cotidianul britanic The Guardian, care avertizează: Până în anul 2050, producția de carne și lapte a Uniunii Europene trebuie redusă cu 50 %!   Însă, presiunea asupra crescătorilor de animale este de a-și intensifica activitatea, pe măsură ce populația globală și creșterea veniturilor cresc cererea de produse pe bază de carne și lapte, dincolo de capacitatea planetei de a le furniza.   Co-autorul lucrării, profesorul Allan Buckwell, susține apelul Greenpeace pentru reducerea la jumătate a producției de carne și produse lactate până în 2050, iarraportul său vizează direct politica agrară a Uniunii Europene.   La lansarea raportului, fostul comisar european pentru mediu, Janez Potocnik, a declarat: "Dacă nu vom acționa acum, crescătorii de animale vor plăti un preț uriaș, protejarea status quo-ului reprezintă o necesitate a sectorului."   Studiul cere Comisiei Europene să elaboreze de urgență o anchetă formală, mandatată să propună măsuri  care să cuprindă inclusiv impozite și subvenții și care să "descurajeze produsele de origine animală dăunătoare pentru sănătate, climă sau mediu".   Creșterea animalelor are cea mai mare amprentă din lume și crește rapid, cu aproape 80%, din suprafața agricolă a planetei, utilizată acum pentru pășunat și producția de hrană pentru animale, chiar dacă, de exemplu, carnea reprezintă doar 18% din caloriile oamenilor. Europenii mănâncă deja mai mult de două ori mai multă carne, depășind cu mult spațiul sigur de operare, în limitele de mediu, afirmă studiul citat.   În consecință, până în 2050 vor fi necesare "ajustări" sectoriale uriașe pentru a reechilibra sectorul, inclusiv o scădere cu 74% a emisiilor de gaze cu efect de seră și o reducere cu 60% a utilizării îngrășămintelor pe bază de nitrați.   Potrivit lui Allan Buckwell,  "vorbim despre mai puține mese pe bază de carne, mai puține porții de carne și care se îndreaptă spre diete flexibile, dar fără a face o dogmă asta".   O astfel de transformare "nu se va întâmpla în mod spontan", a adăugat el. "Aceasta necesită semnale puternice din partea guvernului european, astfel încât propunerea de politică trebuie să includă măsuri de descurajare a consumului de produse zootehnice, dăunătoare sănătății publice și mediului".   Buckwell a cerut impozite specifice pentru practicile dăunătoare, cu carne subvenționată pentru consumatorii cu venituri reduse și o realignare a regimurilor de finanțare pentru consilierea, recalificarea și angajarea mai multor fermieri, pentru a lucra în gestionarea peisajului rural și bunăstarea animalelor.   Speranța este că toți consumatorii vor plăti în cele din urmă mai mult pentru carne de înaltă calitate,  produsă în condiții de siguranță ecologice, în care protecția rurală și bunăstarea animalelor au fost garantate.   Studiul urmărește o condamnare drastică a recentei reforme a politicii agricole comune a UE, care a ignorat o agresiune crescândă față de sistemele alimentare durabile.   Adresând un mesaj video, comisarul UE pentru agricultură, Phil Hogan, a spus că și el dorește ca agricultura europeană să devină "mai inteligentă, mai ecologică și mai curată".   Însă, potrivit șefului de politici BirdLife Europe, Ariel Brunner, ”gospodăriile durabile sunt adesea mai puțin eficiente, în termeni redus de profit și pierderi, cu excepția cazului în care sunt luate în considerare chestiuni mai ample despre energie și nutriție”. Însă, Allan Buckwell este categoric: "Trebuie să contractăm consumul cu aproximativ jumătate, pentru a intra în spațiul de lucru sigur, din punct de vedere al mediului".