Autor: Ioan Șerbănescu În primul exerciţiu de funcţionare a agriculturii româneşti, după rigorile Politicii Agricole comune (PAC), producătorii şi procesatorii de carne români s-au străduit să “prindă din mers” regulile jocului european, iar pentru perioadele următoare (2014-2020, respectiv 2021-2027) va trebui să fie mai pregătiţi pentru a juca rolul fermierului european, utilizând atuurile specifice României. Istoria începe cu viitorul 7 noiembrie 2013 a fost data în care nu au fost puţini cei surprinşi de aprobarea (prin votul majoritar al statelor membre) a Proiectului de decizie al Comisiei Europene, conform căruia România va putea să participe la comerţul intracomunitar cu carne proaspătă de porc, obţinută de la porcii crescuţi în exploataţiile comerciale, pe întreg teritoriul României. Aprobarea din cadrul şedinţei Comitetului Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătatea Animalelor din cadrul DG SANCO – Comisia Europeană, a venit după o aşteptare bătută în cuie încă din 2007 şi materializată începând cu 1 ianuarie 2014.(...) Fireşte, mulţi producători nu îşi potriviseră ceasurile atât de devreme, în timp ce alţii au început să îşi pună întrebări vizavi de buna funcţionare a pendulei comunitare. Avem însă de-a face cu o încununare a eforturilor României, a activităţii serviciilor veterinare, întreprinse de-a lungul anilor pentru eradicarea pestei porcine clasice, de pe întreg teritoriul ţării. Prin faptul că, încă din 2007, nu mai avem focare de pestă porcină clasică, putem spune că, la această dată, România are o situaţie epidemiologică mult îmbunătăţită sub acest aspect. Producţia şi procesarea avansează spre nivelul de mijloc al UE În ceea ce priveşte producţia totală de carne, se prevede o creştere cu 22,7% în anul 2020, faţă de anul 2010, cu efect asupra consumului mediu de carne, pe cap de locuitor. În anul 2020, consumul general de carne va atinge 82% din consumul mediu european (UE 27). Cota de piaţă a producţiei interne, din totalul consum, va creşte la 99,1%, în anul 2020 şi la 107%, în anul 2030. Pentru atingerea producţiilor estimate, se propune ca în Politica Agricolă Comună 2014-2020 să se menţină instrumentele de reglementare şi intervenţie pentru piaţa cărnii de porc (restituiri la export, stocajul privat, contingente tarifare), să se introducă suinele în categoria produselor ce pot beneficia de mecanismul de intervenţie publică pentru zonele defavorizate şi de sprijin în cazul perturbărilor grave ale pieţei, determinate de scăderea încrederii consumatorilor. Pe de altă parte, piaţa cărnii de vită din România ar putea deveni atractivă pentru toţi operatorii, având în vedere sprijinul financiar practicat de UE, sprijin de care beneficiază şi ţara noastră. Pentru anul 2020, se estimează creşterea consumului total de carne de vită şi viţel la 215 mii tone, respectiv 10 kg/loc, ceea ce reprezintă 65% din consumul mediu pe locuitor în UE27 (15,37 kg/loc). Cota de piaţă a producţiei interne din consum va ajunge la 116,2%, aceasta înseamnă că, pentru acest tip de carne exporturile vor excede importurile. Pentru anul 2030 se prevede o dublare a producţiei de carne de vită şi viţel, faţă de anul 2010, menţinerea importurilor la acelaşi nivel, dublarea exporturilor şi consumului pe locuitor, faţă de aceeaşi perioadă. Creşterea ovinelor şi caprinelor se realizează, în ţara noastră, cel mai adesea, în sistem extensiv, sistem care presupune cheltuieli mai reduse în zone unde alternativele agricole sunt limitate. Pentru anul 2020, se propune şi în acest segment creşterea consumului de carne de oaie şi capră la 32 mii tone, revenind 1,8 kg/loc, adică 91,8% din consumul mediu european UE27 (1,96 kg/loc). Se estimează că exportul de animale vii va creşte de la 52,6 mii tone, în anul 2010, la 98 mii tone, în anul 2020, iar exportul de carne de oaie şi capră va ajunge la 44,5 mii tone, în anul 2020. Importul de carne de oaie şi capră este nesimnificativ, preconizându-se să ajungă la 1,5 mii tone, în anul 2020. Pentru anul 2030, se preconizează dublarea producţiei totale de carne faţă de anul 2010 şi menţinerea consumului de carne pe cap de locuitor la nivelul consumului mediu european UE27. Exporturile de animale vii se vor tripla. Este necesar ca activitatea de creştere a ovinelor şi caprinelor să fie dirijată către o mai bună eficacitate tehnico-economică, printr-un grad mai mare de independenţă faţă de susţinerea generală a agriculturii. (Acest articol îl veți putea citi integral în ediția cu nr. 27 a revistei Fabrica de Carne)