Introducerea unei scheme de sprijin dedicată fermelor mici va contribui la consolidarea competitivităţii şi la menţinerea vitalităţii și biodiversității zonelor rurale.   Acordul a fost validat. Ce ne așteaptă?   La începutul lunii august, Comisia Europeană a validat Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 cu România, document care prezintă modul în care vor fi folosite fondurile europene structurale și de investiții în perioada de programare 2014 – 2020, perioadă în care România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune. În domeniul agriculturii, ”seturile de obiective sugerează o abordare triunghiulară în ceea ce priveşte definiţia sustenabilităţii”, după cum se arată într-o interesantă teză de doctorat a Bíró Boróka-Júlia, elaborată sub egida Universității Babeș -Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor și intitulată STUDIU DE IMPACT PRIVIND REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ASUPRA ECONOMIEI RURALE DIN ROMÂNIA. ”Conform acestei idei”, se arăta în teza menționată, ”primele obiective pot fi asociate cu noţiunea de sustenabilitate economică, al doilea set de obiective cu sustenabilitatea mediului, iar al treilea poate să fie legat de ceea ce înseamnă sustenabilitate socială. În actuala sa structură cu doi piloni, Politica Agricolă Comună (PAC) se concentrează mai mult pe aspecte economice prin intermediul primului pilon şi pe aspecte sociale prin intermediul pilonului al doilea, de dezvoltare rurală. Este de asemenea de remarcat faptul că preocupările legate de mediu câştigă tot mai multă importanţă în conceptul politic al PAC fiind prezente ca un al „treilea” pilon virtual atât în cadrul măsurilor primului pilon cât şi în cadrul celui de al doilea pilon al politicii.”. Pentru România, apropierea de „modelul european de agricultură” este vitală. De accea se urmărește dezvoltarea teritorială armonioasă în spațiul european, de care poate beneficia România. Totodată, ideea apariției unui al treilea pilon PAC (diferit de cel virtual menționat mai sus) care să unifice politicile privind pilonul I și II pentru atingerea scopurilor de securitate alimentară în contextul schimbărilor climatice și a realizării unui management teritorial performant ar ridica numeroase probleme pentru România, probleme legate de eficiența finanțării prin PAC.   Sprijin pentru sectorul producției de bovine, ovine și caprine Măsurile efective de sprijin ale sectorului zootehnic, cu impact în sectorul cărnii, se vor concretiza în acordarea de ajutoare pentru bovine, ovine şi caprine, sprijin comunitar pentru producătorii de carne de vită, oaie și capră din zone defavorizate, ajutoare de stat pentru ameliorarea raselor de animale și pentru conservarea raselor de animale în pericol şi pe cale de dispariţie în România. O serie de alte măsuri care vizează sectorul vegetal sau condițiile de acordare a ajutoarelor per ansamblu vor avea impact asupra sectorului de producție al cărnii. Astfel, în ceea ce privește ”Plata directă pe suprafață” (SAPS), din Fondul European de Garantare Agricolă, România urmărește menținerea acesteia până în anul 2020 inclusiv. Totodată, țara noastră dorește definirea noțiunii de ”Fermier activ”, stabilind deciziile privind excluderea de la plăți directe a unor tipuri de beneficiari. În acest context se problema dacă România va întocmi o ”listă neagră” a entităţilor excluse de la plăţile directe, suplimentar faţă de lista neagră a Uniunii Europene care este obligatorie. O altă propunere vizează „Plata redistributivă” (din FEGA) care reprezintă o plată facultativă, posibil de acordat pentru primele 30 ha, indiferent de mărimea exploataţiei. România propune următoarea schemă pentru primele 30 ha: 5 euro/ha pentru primele 5 ha şi cca. 45 euro/ha pentru restul de 25 ha. Tot în acest context, România nu consideră oportună propunerea Comisiei de introducere a unei limite superioare (plafonare) a nivelului plăţilor directe alocate fermelor mari, deoarece o astfel de măsură nu ar face decât să determine exploataţiile mari să se divizeze în ferme mai mici, eligibile, cu efecte asupra competitivităţii şi viabilităţii lor economice pe termen mediu şi lung. Spre exemplu, din calculul efectuat pe baza datelor APIA, a rezultat că numărul fermelor care ar face obiectul acestei plafonări în anul 2014 ar fi de 1.760, iar suma disponibilizată de 98,24 milioane euro. Astfel de măsuri, conform MADR, vor ajuta la dezvoltarea unor ferme viabile, din punctul de vedere al mărimii și productivității, la îmbunătățirea funcţionării lanţului alimentar, la creșterea puterii de negociere a producătorilor agricoli și la creșterea transparenţei şi funcţionalității pieţelor de produse agricole. Sprijinirea micilor fermieri în vederea evitării unor fenomene precum depopularea, abandonul terenurilor agricole, şi creşterea capacităţii economice a acestora în vederea furnizării de bunuri se va face prin: mărirea sprijinului financiar acordat acestora; simplificarea condiţiilor de accesare a fondurilor; stabilirea unor acţiuni specifice pentru promovarea produselor; măsuri specifice ce vizează consilierea, consultanţa, formarea profesională şi creditarea acestei categorii de fermieri; dezvoltarea canalelor locale de distribuţie, în vederea facilitării accesului direct al consumatorilor la produsele micilor fermieri (agricultură ecologică, produse tradiţionale sau locale) şi sprijinirea pieţelor locale;  stabilirea unor condiţii si cerinţe privind standardele minime de realizare a producţiei şi comercializare, adaptate capacităţii financiare a micilor fermieri. Toate aceste măsuri vor determina schimbări în lanțul alimentar de producere, procesare și distribuție a cărnii.   Transferul între Piloni, propunerea MADR Totodată, MADR propune realizarea ”Transferului între Piloni”de la Pilonul I - plăţi directe - la Pilonul II - dezvoltare rurală, în anii 2015, 2016 şi 2017, pentru a susține schema pentru micii fermieri din PNDR, schemă care prevede acordarea a 120% din nivelul plăților directe fermierilor care își încetează activitatea agricolă. O altă propunere a MADR ce urmărește obținerea unor alimente mai sănătoase a vizat ”Înverzirea„ – pentru a primi plata pentru înverzire (din FEGA), care reprezintă 30% din plafonul naţional anual, beneficiarii trebuind să respecte anumite condiţii: diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente, prezenţa zonelor de interes ecologic pe suprafaţa agricolă (în acest sens este necesară notificarea listei zonelor de interes ecologic pe suprafaţa agricolă). În ceea ce privește ”Plata pentru tinerii fermieri„ MADR urmărește și în continuare îmbunătățirea structurii demografice a populației active din mediul rural. Aceștia ar trebui să aibă cel mult 40 ani în anul depunerii cererii, să se stabilească pentru prima dată într-o exploataţie ca şefi de exploataţie, iar plata se acordă pentru o perioadă de maxim 5 ani de la instalare.   Principalele forme de sprijin pentru producătorii agricoli în 2014, conforme cu Politica Agricolă Comună

• În sectorul vegetal

-Plata unică pe suprafaţă (SAPS) - Ajutoare Naționale de Tranziție ANT (foste PNDC) în sectorul vegetal -Ajutor de stat pentru achiziţionarea motorinei cu acciză redusă, 10.10.2013 -30.09.2014 -Ajutor de stat pentru asigurarea producţiei agricole: sprijin prin care se subvenţionează 50% sau 70% din prima de asigurare în funcţie de riscurile asigurate. -Ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, acordat exploataţiilor din sectoarele vegetal şi animalier aflate în perioada de conversie către agricultura ecologică. -Sprijin financiar acordat grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume, pentru constituire şi investiţii, sprijinul fiind corelat cu valoarea producţiei comercializate. -Sprijin prin Programul Naţional Suport pentru sectorul vitivinicol.

• În zootehnie:

- Ajutoare Naționale de Tranziție ANT (foste PNDC) pentru bovine, ovine şi caprine -Finanţarea Programului Naţional Apicol -Sprijin comunitar pentru producătorii de lapte şi carne de vită, ovine si caprine din zone defavorizate -Ajutor de stat pentru ameliorarea raselor de animale -Ajutor de stat pentru colectarea cadavrelor de animale (ecarisare). -Ajutor de minimis pentru conservarea raselor de animale în pericol şi pe cale de dispariţie în România -Ajutor de minimis pentru achiziţionarea de tancuri de răcire a laptelui