Într-o Europă din ce în ce mai preocupată de schimbările climatice și de protejarea mediului, Uniunea Europeană a făcut un pas important spre combaterea dezinformării ecologice printr-o nouă legislație anti-greenwashing.

Legea interzice companiilor să folosească afirmații vagi, precum „ecologic”, „neutru climatic” sau „prietenos cu mediul”, fără dovezi clare, verificabile. O victorie aparent clară pentru transparență – dar și o posibilă capcană pentru micii fermieri și promotorii agriculturii sustenabile.

Conform unei analize publicate de Euractiv, noile reglementări, menite să protejeze consumatorii de minciunile „verzi”, pot în realitate să ofere un avantaj competitiv marilor producători industriali. Într-un peisaj în care fermele ecologice mici nu dispun de bugete pentru certificări complexe, riscul este ca exact actorii care încearcă cu adevărat să reducă impactul asupra naturii să fie puși la zid pentru lipsa „dovezilor oficiale”.

În practică, legea cere ca orice mențiune de sustenabilitate să fie susținută de metodologii științifice solide. O intenție lăudabilă, dar care ignoră inegalitatea structurală dintre marile companii agroindustriale și fermele de familie.

În timp ce primii pot angaja echipe juridice și pot plăti certificări internaționale, cei din urmă trebuie să aleagă între a respecta noile reguli sau a-și promova practicile ecologice cu riscul de a fi amendați.

Este paradoxal că o lege menită să lupte împotriva manipulării ar putea lovi exact în pionierii agriculturii responsabile. Mulți dintre acești fermieri aplică metode regenerative, nu folosesc pesticide și reduc amprenta de carbon – dar nu pot accesa proceduri costisitoare de validare.

Dacă nu li se permite să-și comunice aceste eforturi, consumatorii riscă să fie orbi în fața alegerilor cu adevărat sustenabile.

Pe de altă parte, marile exploatații industriale, care pot investi în marketing și certificări, vor avea cale liberă să domine rafturile magazinelor cu produse etichetate „verzi”, chiar dacă impactul lor ecologic este mai mare. În numele luptei contra greenwashing-ului, UE riscă astfel să alimenteze un „greenwashing legalizat” al industriei intensive.

Problema nu este legea în sine, ci absența unor instrumente proporționale și accesibile pentru verificarea sustenabilității reale. Dacă UE nu introduce și mecanisme de sprijin pentru micii producători, riscăm să sacrificăm diversitatea și inovația în agricultură pe altarul conformității birocratice.

Pentru fermierii care chiar practică o agricultură verde, legea devine o sabie cu două tăișuri: fie își reduc comunicarea pentru a evita riscurile legale, fie se expun sancțiunilor în lipsa „dovezilor certificate”. O situație în care adevărul riscă să fie penalizat, iar aparența să fie recompensată.

În loc să fie un obstacol, legislația UE ar trebui să devină un catalizator pentru sustenabilitate reală – oferind nu doar reguli, ci și sprijin echitabil. Până atunci, viitorul agriculturii verzi în Europa va depinde nu doar de ceea ce se produce, ci și de cine își permite să o dovedească. (Foto: Freepik)