Ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, este singurul tehnocrat fara trecut politic din ultima varianta a cabinetului Boc. Am discutat cu dumnealui despre problemele unui domeniu aflat de mai mult de doi ani in criza, pentru a afla ce masuri concrete va lua in incercarea de “a face ceva pentru agricultura romaneasca”.

Mihail Dumitru Data nasterii: 8 iulie 1964, Raul Alb, judetul Dambovita Starea civila: casatorit, un copil Studii: licentiat in Economie Agrara, ASE, 1988 FDC: Ati renuntat la un post mai bine platit in Comisia Europeana pentru cel de ministru al Agriculturii. De ce ati optat pentru aceasta schimbare? MD: Pot spune ca a fost o oferta care m-a onorat, gandindu-ma ca imi pot valorifica cunostintele, competenta si experienta. Stiam ca voi avea parte de multe provocari si cerinte, insa am vrut sa imi asum aceasta responsabilitate si sa incerc sa fac ceva pentru agricultura din Romania. FDC: Administrati un portofoliu dificil intr-o perioada dificila. Care sunt perspectivele agriculturii romanesti in vreme de criza? MD: Pe termen scurt, prioritatile mele vizeaza, in primul rand, achitarea datoriilor fata de fermieri, prin stabilirea unui grafic pentru plata restantelor care se ridica la suma de 1,8 miliarde de lei. Practic, vrem ca datoriile pe schemele nationale sa fie achitate pana la sfarsitul lunii februarie. Totodata, am lansat o campanie de informare privind platile pe suprafata, cu sloganul „Afla va­loarea pamantului tau, recolteaza fonduri europene”. Campania vizeaza informarea fermierilor privind schemele si masurile de sprijin pe suprafata in 2010, conditiile pe care trebuie sa le indepli­neasca beneficiarii si modalitatile de accesare. Platile pe suprafata vor insuma anul acesta 730 de mi­lioane de euro, din Fondul European de Ga­ran­tare Agricola, reprezentand 81 euro/ha, la care se vor adauga banii de la bugetul national (anul acesta 503 milioane de euro) pentru platile complemen­tare directe. Prin aceasta campanie, dorim sa reducem rata erorilor in completarea cererilor de finantare. Pana acum, nu am fost penalizati, dar trebuie sa demonstram ca rata nu va depasi 2%. Beneficiarii platilor directe sunt obligati sa respecte bunele conditii agricole si de mediu pe toata suprafata fermei. In cazul platilor de mediu, se impune respectarea ce­rintelor privind utilizarea produselor de protectie a fertilizantilor. FDC: Romania a avut, in trecut, dificultati in legatura cu absorbtia de fonduri europene. Care este situatia in acest an? MD: Vreau sa va spun ca, referitor la absorbtia fondurilor europene, doresc sa introduc un sistem de evaluare si control privind modul in care se utilizeaza fondurile europene, eficienta acestora. Vreau ca sistemul politicii nationale sa functioneze dupa principiul politicilor europene. Ministerul gestioneaza trei fonduri, care insumeaza 40% din fondurile europene pe care le primeste Ro­mania. Este o mare responsabilitate. Cu Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala lucrurile merg ceva mai bine, nu sunt probleme deosebite. Trebuie rezolvate unele aspecte legate de birocratie. Pe partea de debirocratizare, de uniformizare a p/41rocedurii, problemele le putem rezolva mai usor. Pentru ca este vorba de comunicare, de pregatire profesio­nala si de revizuire a procedurilor pentru a elimina etapele birocratice care nu sunt necesare. Partea cea mai dificila este cea de cofinantare. In acest sens, am discutat la Comisia Europeana posibilitatea aprobarii unor scheme de ajutor de stat pentru credite de investitii cu dobanda subventionata. In principiu, Comisia a fost de acord, iar acum lucram pe aceasta masura. FDC: O problema stringenta, in acest moment, o reprezinta disparitia subventiilor la carnea de porc si de pasare. Cu ce veti inlocui aceasta forma de ajutor? MD: “Mitul” disparitiei subventiilor, care este vehiculat de ceva vreme, nu este real. Au disparut niste forme de sprijin, prevazute in Tratatul de Aderare, care au fost negociate pe termen de 6 ani, respectiv 3 ani dupa integrare. Deci, s-a stiut din anul 2007 ca aceste subventii vor disparea, insa sprijinirea producatorilor agricoli continua prin alte forme, respectiv scheme de ajutor de stat si masuri de sprijin. Astfel, in anul 2010, producatorii agricoli pot beneficia de urmatoarele scheme de ajutor de stat si masuri de sprijin: - schema de plata unica si masuri de sprijin (SAPS) si plati nationale directe complementare pentru culturi agricole; - schema de plata pentru zahar; - plati tranzitorii pentru tomatele destinate procesarii; - plati compensatorii pentru masurile de dezvoltare rurala: - masura 211 – plati compensatorii pentru zonele montane defavorizate; - masura 212 – plati compensatorii pentru zonele specific si semnificativ defavorizate din punct de vedere natural; - masura 214 – plati de agromediu (pajisti cu inalta valoare naturala, practici agricole traditionale, pajisti importante pentru pasari, culturi verzi). FDC: Ce masuri credeti ca ar trebui luate pentru a sustine agricultura ecologica, un domeniu in care tara noastra are potential? MD: Investitiile in agricultura ecologica sunt sprijinite prin Programul National de Dezvoltare Rurala prin intermediul masurii 121 – “Modernizarea exploata­tiilor agricole”, masura a caror criterii de selectie favorizeaza acordarea de sprijin exploatatiilor vegetale si de crestere a animalelor din sistemul ecologic. De asemenea, prin masura 123 – „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”, se are in vedere imbunatatirea productiei, procesarii si marketingului produselor cu standarde de calitate superioare si a caror criterii de selectie favorizeaza procesatorii din agricultura ecologica. Totodata, prin masura 214 –,,Plati de agro-mediu”, ne propunem sa incurajam fermierii sa continue aplicarea metodelor de productie agricola compa­tibile cu protectia si imbunatatirea mediului. Este important sa spunem ca avem in centrul preocuparilor noastre lansarea unui pachet specific de sprijin al producatorilor din agricultura ecologica, prin introducerea submasurii de agricultura ecolo­gica, in cadrul masurii 214 ,,Plati de agro-mediu” din Programul National de Dezvoltare Rurala, incepand cu anul 2011, in conditiile negocierii pre­alabile cu Comisia Europeana. FDC: De asemenea, preparatele traditionale reprezinta o varianta de afirmare a Romaniei pe piata comunitara. Se pot bate Carnatii de Plescoi cu cei traditionali nemtesti? MD: Cu siguranta, carnatii de Plescoi pot sa concureze cu carnatii nemtesti, dar trebuie sa punem un mare accent pe promovare si pe modul de prezentare. Astfel, trebuie sa invatam sa ne facem cunoscute valorile si potentialul de care dispunem in acest segment. Produsele din carne traditionale trebuie protejate, iar in acest fel, producatorii vor putea accede la fondurile comunitare pentru promovare. De asemenea, producatorii trebuie sa stie ca numai atunci cand sunt organizati vor putea sa obtina un profit economic mai bun, prin aceea ca produsul lor va fi competitiv fata de cel realizat in alte state membre, datorita performantelor calitative. FDC: Care este parerea dv. in legatura cu pro­punerea Romalimenta de a se introduce taxarea inversa in industria alimentara? MD: Am discutat cu reprezentantii federatiilor ROM­ALIMENTA si ROMPAN, care mi-au inaintat o propunere de taxare inversa in industria alimentara, care presupune incasarea TVA abia la sfarsitul ciclului de fabricatie a produselor. Aceasta taxa ar putea elimina piata neagra din industrie, conform aprecierilor dumnealor. Bineinteles, nu putem sa luam o astfel de decizie fara sa consultam si Ministerul Finantelor. Este sigur ca aceasta initiativa poate fi benefica pentru producatorii de alimente, pentru ca acestia pot ramane cu bani pentru alte investitii si pentru dezvoltarea activitatii daca nu vor mai plati TVA fractionat. Reprezentantii patronatelor au mai spus ca va fi realizata o simulare a taxarii inverse, cu scopul crearii unui act normativ corect, care sa aduca beneficii consumatorului final si eu sustin acest proiect. FDC: La ce trebuie sa se astepte, din punct de vedere fiscal, cei din agricultura si industria ali­mentara in 2010? Mai putem spera la o redu­cere a TVA la alimente? MD: Din pacate, anul acesta nu putem vorbi de reduceri de TVA. Aceasta taxa are o contributie mare bugetara si mi-e greu sa cred ca va fi posibila o astfel de reducere, mai ales in conditiile in care avem de respectat un angajament cu FMI, privind stabi­litatea macro-economica.