Exista perioade mari de “liniste” epidemiologica  în urma unor epizootii mari - probabil datorate  imunității dobândite de păsările sălbatice, introducerii vaccinurilor pentru controlul influentei aviare ( în China, Iran) și măsurilor de biosecuritate sporite luate de crescatorii de pasari, inclusiv  in Romania.   În timpul iernii 2016/2017, un virus  H5N8  puternic si-a facut aparitia  în Europa. Spre deosebire de epidemiile  anterioare de H5N8, care au afectat atât Coreea de Sud, cât și America de Nord in anii 2014 si 2015si care s-au remarcat prin lipsa virulentei la pasarile migratoare,  acest H5N8 recent patruns in Europa, a provocat o mortalitate ridicata  la păsările sălbatice.   După o absență de aproape 3 ani, în ultima lunane confruntam cuo revenire a virusului  HPAI H5N8   cu mai multe  focare în Polonia, urmate recent de două focare în Slovacia, unul in Ungaria si unul in Romania (harti OIE atasate). Global, in ultimele luni, am aparut alte tipuri de virus: H5N6 în Nigeria si  în China și  H5N1 în India. Ca activitate virala, expertii sustin ca aceasta este mult mai redusa decat acum trei ani iar raspandirea este facuta, cel mai probabil, cu precadere prin pasari migratoare.   Aceste date in nici un caz nu trebuie sa excluda masurile de control la destinatie, atat la carne cat si la oua, informarea prin toate mijloacele a consumatorilor- sa consume carne si oua din spatii autorizate sanitar veterinar si preparate la peste 70 de grade Celsius. Nouă focare de HPAI H5N8 au fost raportate de Polonia in 2020. Acesta este primul raport  H5N8 al Europei din   aceasta iarnă, inaintea caruia ultimul focar raportat la OIE a fost al Bulgariei, in luna  aprilie (OIE, 2019).   Au fost implementate măsuri în conformitate cu Directiva 2005/94 / CE a Consiliului, inclusiv uciderea păsărilor și eliminarea carcaselor prin incinerare. Au fost stabilite zone de protecție și supraveghere în jurul focarelor, asa cum se intampla si la noi astazi, in Maramures.   Cu toate acestea, se pare  ca nivelul de supraveghere la păsările  sălbatice este mai scazut în Europa de Est decât în ​​Europa de Vest si de aici, cresterea riscului. Ca exemplu,in 2018, Polonia a testat numai 36 de păsări sălbatice (prin supraveghere pasivă), comparativ cu 1.711 in Germania si  1.282  în Marea Britanie (conform EFSA, 2019). Acest lucru a reprezentat  un risc in cazul achizitiilor de carne pasare si de oua din Polonia inca din 2018!   Romania a achizitionat in 2019 oua din Polonia in valoare de aproximativ 4,5 milioane euro iar din Ungaria si mai mult, in valoare de 6,5 milioane euro. In plus, Ungaria este principalul furnizor de pui de o zi pentru ferme si gospodarii, pui zburati, livrand anual spre Romania milioane de capete care ajung in exploatatii comerciale si necomerciale.   Principiul precautiei se va aplica, speram,  in continuare si cu siguranta serviciile veterinare vor implementa un plan de control la destinatie, pentru a reduce cat mai mult riscul. Celelalte institutii responsabile ar trebui sa realizeze controale sporite in trafic, care vor scadea difuzarea virusului dar vor si descuraja comertul la negru. Mișcarea păsărilor migratoare este influențată de perioade cu vreme rece, suntem exact in perioada cand vigilenta trebuie manifestata atat in interiorul tarii, la gospodari si fermieri, dar si   la produsele intrate in tara.   Directiile sanitar-veterinare au un rol deosebit de important, de a informa primariile si acestea, la randul lor, cetatenii - pentru a evita contactul pasarilor din curte cu pasarile salbatice. Cetatenii trebuie sa inteleaga ca miscarea pasarilor din curte creste atat  riscul personal si al intregii comunitati in infectia  cu virusul H5N8. Este necesar sa fim toti vigilenti, sa consumam carne si oua numai din unitati autorizate – pentru ca aici produsele sunt controlate.   Sa colaboram  cu autoritatile si sa nu repetam  greselile facute cu pesta porcina africana, mai ales privind circulatia libera  din gospodarii.