De mai bine de o săptămână, ministrul Agriculturii a demisionat ca urmare a implicării de către DNA într-un dosar de corupție, fiind acuzat de dobândire de foloase necuvenite, trafic de influență etc.

Nu avem cum ne pronunța asupra acestui caz. Pe de o parte, DNA și-a trecut acuzațiile în comunicatul emis la momentul potrivit. Pe de altă parte, Adrian Chesnoiu, adică persoana în cauză, a cerut tuturor colegilor din parlament să voteze pentru a i se ridica imunitatea, afirmând că este nevinovat și că numai așa, în urma unei investigații și, eventual, a unui proces, își va dovedi nevinovăția. Ce va fi, vom vedea, nu asta ne interesează.

Ne interesează în schimb că PSD-ul care deține acest portofoliu o lălăie în privința nominalizării unei alte persoane care să îi ia locul domnului Chesnoiu. Sunt mulți care spun că, de fapt, e o răfuială între grupările din interiorul partidului și că de-asta a picat unul dintre cei mai buni miniștri ai Agriculturii din ultimii ani, și că grupul care va câștiga în disputele din Kiseleff va face și nominalizarea.

Nici asta nu ne interesează. Că o fi dorința de putere a Stăneștilor din Olt sau a Ciolacului, nici măcar asta nu ne interesează.

Dar interesează faptul că la MADR, pe la etajul unu, pe-acolo, bate vântul tocmai într-un astfel de moment, cum e cel de acum, când piața e dată peste cap de războiul din Ucraina, când seceta face prăpăd pe câmpurile agricole, când zootehnia e aproape de colaps, când procesatorii așteaptă un sprijin cât de mic din partea statului privind spre Palatul Victoria precum privesc țăranii spre cerul din care, ori nu vine nicio picătură de ploaie, ori vine într-atâta încât le ia și vită, și grâu, și ce-o mai fi de toalelea la voia lui Dumnezeu, că am uitat de când nu se mai face ceva cu scaun la cap în ministerul ăla.

Măi, oameni buni, MADR-ul ăsta a fost lăsat ca un loc pârloagă. Din cauza asta, pare că totul se duce de râpă: și agricultură, și zootehnie, și procesare. Adică, nu pare, chiar se duce de râpă.

Cică, e vorba că miercuri, acum, va fi anunțat noul ministru. Printre numele vehiculate sunt și unele ale unor domni despre care știm că n-au nimic de a face cu agricultura, așa cum e și interimarul Grindeanu.

Despre industria alimentară, oricum, ar fi prea mult să le pretindem să știe, dar măcar să fie în stare deosebească grâul de ovăz, mazăre sau porumb. Despre unul, chiar, care cică ar putea fi propus ca ministru, am auzit că prin toamna trecută îl întreba pe un președinte de asociație profesională: ”Dar eu ce să spun la ședința aia, că nu știu nimic”.

De ăștia avem nevoie? Unii spun că da, pentru că le convine să pună în fruntea ministerului o marionetă. Dar eu cred, și nu sunt singurul, că avem nevoie de un meseriaș, de unul adevărat. Să vedem dacă va fi găsit. Dacă nu, noroc cu retail-ul, că are de unde aduce mâncare. Bani să fie!