MADR precizează că Legea 321, a supermarketurilor, care pre­vede ca 51% dintre produse agroa­limentare scoase la vânzare de retaileri să provină dintr-un „lanţ scurt de aprovizionare“, este o lege care nu va atinge scopul urmărit de iniţiatorii ei, şi anume de-a încuraja producătorii agricoli români, având în vedere că, potrivit definiţiei, „lanţ scurt de aprovizionare“ nu este echivalent „produse româneşti“.   „Lanţul scurt de aprovizionare“ este definit de către Ministerul Agri­cul­turii ca fiind „un lanţ de apro­vizionare care implică un număr limitat de ope­ratori economici, angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare eco­nomică locală, precum şi re­laţii geogra­fice şi sociale strânse între pro­­ducători, pro­cesatori şi consu­ma­tori“.   Or, această definiţie nu în­grădeşte liber­tatea supermarketurilor de a cumpăra carne, legume, fructe, mie­re, ouă, produse lactate şi de panifi­caţie din alte ţări, susţine ministerul de resort.   „În ceea ce priveşte restricţiile operatorului economic, referitoare la cumpărarea dintr-o ţară vecină, vă precizăm faptul că Ministerul Agricul­turii şi Dezvoltării Rurale susţine iniţiativa legislativă, însă cu condiţia respectării întocmai a legislaţiei în vigoare privind organizarea comună a pieţelor, mecanismul de lucru al pieţei unice şi libera circulaţie a mărfurilor, ţi­nând cont de faptul că România ca stat mem­bru al UE, este obligată să aplice necondiţionat actele normative ale acesteia“, susţine MADR, citat de Ziarul financiar.