Doamna Luchi Georgescu, nu-i pare rău că a refuzat o ofertă de 60 de milioane de euro pentru vânzarea companiilor sale. Nu s-a putut despărţi nici de celelalte afaceri, iar pentru Meda, compania procesatoare de carne, a declinat „îngrozitor de multe propuneri de vânzare”.

  Luchi Georgescu a investit masiv în procesatorul de mezeluri Meda Prod 98, dar și în Venus Holiday (cu două hoteluri pe litoral) şi firma de contrucţii Medcons Instal. Pe "cartea de vizită" stă și Vincon, cu 1.580 de hectare de viţă de vie în podgoriile Odobeşti, Coteşti, Panciu şi Huşi, 11 crame, printre care Paradis şi Beciul Domnesc, trei depozite pentru produse finite şi trei platforme industriale pentru condiţionarea şi îmbutelierea vinului, a vinarsului şi băuturilor spirtoase şi a oţetului.   Luchi Georgescu povesteşte, citată de Business Magazin, că s-a apucat de afaceri "natural, ca mulţi români: aşa am hotărât". În 1990 s-a angajat la o reprezentanţă străină specializată în export de cherestea şi fier beton, pentru că a vrut să înveţe despre relaţiile comerciale cu ţările capitaliste, după ce înainte de revoluţie lucrase în domeniul comerţului exterior cu ţările socialiste. După "o perioadă", spune ea, în care societatea a avut "destul de mult succes", pentru că a găsit unele oportunităţi şi soluţii de afaceri pe care şefii nu le vedeau, s-a hotărât să plece.   Era conştientă că era un pariu riscant. Avea, ca angajată, la acea vreme, un salariu de 5.000 de dolari pe lună ("şi ei considerau că ar cam fi de ajuns pentru un român") şi prin forţele proprii putea câştiga mai puţin, dar şi mai mult, aşa că "trebuia să încerc". Iar prima sa firmă a construit-o în domeniul pe care îl cunoştea: import-export. Din 1997, când a intrat printr-o conjunctură în contact cu producţia, nu a mai făcut intermedieri.   A intrat "întâmplător" în acţionariatul unei fabrici care producea alcool, "pentru că dădusem bani cu împrumut". A preluat apoi Vincon (1999) şi Meda (2000) şi spune că s-a îndrăgostit "ireversibil de producţie, acesta fiind singurul motor veritabil al economiei; fără producţie nu rămâne decât o piaţă umilă de consum".