Ieri, la Bruxelles s-a dat startul elaborării bugetului Uniunii Europene care va fi alocat începând cu anul 2021. Mai bine spus, dacă ne gândim la culisele negocierilor de până acum, ar fi vorba de un adevărat bal, dar nu unul plin de veselie ci unul al dezastrului.   Foarte mulți au făcut referire la modificările determinate de Brexit. Dar mult mai puțini au băgat în seamă aspectele politice, altele decât cele legate de plecarea Marii Britanii din piața comună. Iar, dacă debutul a fost marcat de prezentarea de către Comisia Europeană a principalilor piloni pe care va fi constrit noul buget, să spunem că, așa cum era de așteptat și așa cum revista Meat.Milk a avertizat încă de la începutul acestui an, cei mari au reușit din nou să își impună voința, pe temele anunțate de noi   Așa se întâmplă, că, la propunerea Germaniei și a Franței, alocarea de fonduri va fi condiționată de respectarea principiilor statului de drept, primele țări vizate fiind Polonia și Ungaria. Tocmai de aceea, în disperare de cauză, Mateusz Morawiecki a obținut în seara zilei de 1 mai o întâlnire cu Jean Claude Junker, întâlnire caracterizată de jurnaliștii de la Euronews drept ”cina fraternității”. Doar că polonezul n-a auzit de zicala ”frate-frate, dar brânza e pe bani”, zicală pe care, deși, probabil, nu o are în cultura în care s-a format, Junker o cunoaște instinctiv și o aplică mai strict și mai eficient decât și-a bătut joc guvernul polonez de democrație, în ultimii ani. Drept pentru care, condiționalitatea a rămas! O a doua condiționalitate este cea legată de acceptarea cotelor de refugiați, țările vizate fiind, din nou, Polonia, Slovacia, dar și Austria. Iar acum?   De acum, începe sarabanda: Pe actualul PAC, agricultura reprezintă 37 % din bugetul UE, adică, peste 400 de miliarde de euro. În noul PAC, suma de acum va fi redusă cu o cotă de cca 4%, după cum a anunțat Gunther Oettinger, dar, atenție, Euronews anunță o cotă cuprinsă între 15 și 30 %, deci, în cel mai rău scenariu, o diminuare a fondurilor destinate agriculturii de cca 80 de miliarde de euro!   Germania, Franța, Italia, Spania, Suedia, Olanda, Austria și Slovenia, sunt de acord cu creșterea contribuțiilor statelor membre, de la 1 % din PIB, la 1,11-1,19 %, pentru a contrabalansa efectele Brexit-ului, dar această creștere nu va acoperi diferența, pentru că filosofia noului buget se va axa pe măsuri de prezervare a mediului (în cvasi-activitățile economico-sociale), educație, măsuri sociale și integrare (cu alte cuvinte, bani pentru refugiați).   Un alt doilea aspect extraordinar de important, instrodus în filosofia bugetului UE 2021, este acela al re-naționalizării fondurilor alocate, lucru criticat, de exemplu, de Pekka Pessonen-Președintele COPA-COGECA, organizație cu foarte mare influență la nivelul Uniunii Europene și în care, e de la sine înțeles, noi n-avem nicio reprezentare, pentru că suntem maeștri în a ne da cu tesla pe unde apucăm. De ce e criticat faptul că unele plăți din agricultură vor fi puse din nou în mâinile guvernelor naționale? Răspunsul e simplu: corupția! Din fericire, plățile directe vor continua. În rest?   În rest, să spunem că România nu are niciun prieten pe plan european, nici la UE, nici la CE, nici la COPA-COGECA, nicăieri! Să mai adăugăm că, dacă nu avem grijă, până la votarea noului buget și până la adoptarea noului PAC putem intra imediat pe lista scurtă a pedepsiților, alături de Polonia și Ungaria. Iar dacă în timpul negocierilor viitoare se va adopta și condiționalitatea acordării de fonduri în raport cu gradul de absorbție de până acum,  ne-a luat dracu definitiv! (În imaginea de deschidere, un polonez cerând milă la Bruxelles.)