7 din 10 români au petrecut sărbătorile de Paște în propria casă, alături de familia restrânsă, în timp ce 13% au petrecut alături de rude, în propria casa, 13% acasă la alte rude sau în vizite scurte la familie. 6% dintre români au celebrat Paștele în vizite la prieteni, 3% au optat pentru un concediu în străinătate, 2% au mers la munte si 2% la mare, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Cele mai importante tradiții pascale pentru românii din mediul urban sunt sărbătorirea Paștelui alături de familie și apropiați (34%), urmat de vopsirea ouălor roșii (20%) și participarea la slujba de Înviere (17%).

Mai puțin de 1 din 10 români spun că tradiția care contează cel mai mult pentru ei este momentul Învierii și cântarea specifică de Înviere (9%), urarea tradițională „Hristos a Înviat!” (8%), participarea la denii (5%), pasca (3%) sau respectarea postului Paștelui (2%).

Când vorbim despre masa tradițională de Paște, datele arată că pentru 8 din 10 români din mediul urban ouăle roșii/vopsite nu au lipsit de pe masa de Paște.

Alături de ele, 52% dintre români au pus pe masă și cozonac, iar 32% au consumat și sarmale. Pasca, salata de bouef și fripturile de porc și pui au fost consumate de 27%, 30%, respectiv 26% dintre români, pe când friptura și drobul de miel de 20%.

Ciorba de miel este cel mai puțin popular fel de mâncare tradițional ce a fost consumat de Paște, urmând ca doar 8% dintre românii din mediul urban să fi avut acest preparat pe masă în ziua de Paște.

Atunci când vine vorba despre pască și cozonaci, 39% afirmă că prepară în casă pasca, iar 38% prepară în casă cozonacii. 22% preferă să comande cozonaci, iar 12% comandă pască. 19% au avut aceste alimente preparate de către rude sau familie, iar 10% nu vor cumpăra sau prepara deloc aceste două preparate.

Suma medie pe care românii din mediul urban utilizatori de internet au cheltuit-o pentru produsele alimentare și băuturile de pe masa de Paște a fost de 533 lei.

45% declară că bugetul alocat a fost la fel ca cel de anul trecut, 17% au alocat un buget mai mare decât în 2021, în timp ce 37% au cheltuit o sumă mai mică decât în anul precedent. Cea mai mare parte a bugetului, aproximativ 298 lei*, a fost alocată alimentelor de bază, urmată de cadouri (114 lei*), vacanțe sau călătorii (98 lei*) și articole vestimentare (77 lei*). (*Sumele medii sunt calculate din toată populația, indiferent dacă achiziționează sau nu categoria de produse/servicii respectivă).

Iepurașul de Paște este sărbătorit de către o parte importantă dintre românii din mediul urban, astfel că 43% dintre aceștia au în plan achiziționarea cadourilor pentru apropiați. Bugetul mediu alocat cadourilor de Paște de către aceștia a fost de 424 lei, iar cele mai oferite cadouri sunt articolele de îmbrăcăminte sau încălțăminte (40%), produsele de casă și cosmeticele (37%), jucăriile (33%), cărțile (23%), banii (19%), băuturile alcoolice (18%), articolele pentru hobby-uri (10%), bijuteriile (8%) și electronicele sau electrocasnicele (8%), dar și dulciuri (3%).

Principala sursă de achiziție pentru cadourile de Paște sunt hypermarket-urile și supermarket-urile (53%), apoi magazinele online (49%), mall-urile (44%) si magazinele stradale (15%).

3% dintre romani au petrecut sărbătorile de Paște peste hotare. Cele mai populare destinații pentru vacanța au fost Italia, fiind preferată de 31% dintre cei care vor călători cu ocazia sărbătorilor pascale, urmată de Spania și Franța, care vor atrage 19% dintre turiști.

Apoi Germania și Bulgaria (alese de 15% dintre cei care vor calatori de Paște), urmate de Țările Nordice (Finlanda, Norvegia, Danemarca) și Ungaria, cu 12%. Anglia, Croația și Elveția vor atrage 8% dintre cei ce vor face Paștele peste hotare, iar Austria și Statele Unite ale Americii de 4%.

41% dintre românii din mediul urban au donat de sărbătorile pascale către orfelinate, aziluri de bătrâni sau cazuri sociale. 15% dintre români au donat bani, in medie 176 lei, iar 26% vor dona lucruri.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban, desfășurat în perioada 15-18 aprilie 2022. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1009 de respondenți, marja maximă de eroare +/- 3.09%, la un nivel de încredere de 95%.