Potrivit DairyReporter, un studiu condus de cercetatorii de la Scoala de Produse Alimentare si Stiinte Nutritionale a Universitatii College Cork din Irlanda, a realizat o tehnologie care foloseste imprimante 3D pentru a fabrica brânzeturi topite. Tehnologia are are implicații deosebite pentru formulele de nutriție personalizate.   Rezultatele publicate in Jurnalul de Inginerie Alimentară includ faptul că brânza fabricata prin imprimare 3D este mai moale, dar mai puțin lipicioasa, crescand „capacitatea de topire.“ Tiparul 3D a fost investigat folosind o brânză procesată disponibilă comercial, ca material de imprimare.   Obiectivul studiului a fost acela de a înțelege influența procesului de imprimare 3D (topire, extrudare și solidificare), proprietățile reologice și microstructurale ale brânzei topite disponibile în comerț.   Metoda   In studiu s-a cercetat fabricarea prin imprimare 3D a brânzei netratate, brânză topită și brânzeturi extrudate la rate de 4 sau 12 ml / min. Astfel, după ce se topește la 75 ° C timp de 12 minute, brânza procesată a fost tipărita folosind o imprimantă 3D comercială, modificată la rate scăzute sau ridicate de extrudare.   Evaluarea comparativă a brânzeturilor netratate, topite și imprimate a fost realizata folosind Analiza de textura a profilului, reologia, colorimetria si microscopia de scanare cu laser confocal (CLSM).   Rezultatele studiului   Studiul a aratat ca ambele mostre de brânză topită și imprimată au fost semnificativ mai puțin grele, cu până la 49%, iar ambele au prezentat grade mai mari a capacitatii de topire, variind de la 14% la 21%, comparativ cu probele de brânză netratată. Duritatea brânzei a fost redusa semnificativ prin combinarea topirii și imprimarii, cu scăderi de 45-49% pentru brânzeturi tipărite, în comparație cu brânza netratată.   Autorii spun ca efectele de forfecare ale procesului de imprimare 3D au avut mai multe alte efecte semnificative asupra proprietăților texturale ale brânzei topite, decât procesul clasic de topire. Perturbarea fazei de proteine ​​și alterarea globulelor de grăsime, în ceea ce privește mărimea și morfologia, a dus la texturi mai moi și mai ușoare de brânzeturi fuzibile, aparent datorită unei slăbiri a rețelei de proteine.   Adezivitatea mai mare, în probele de brânză imprimate și proprietățile mai puțin lipicioase, pot fi explicate prin cantități crescute de grăsime de suprafață eliberate.   Potențialul practic   Tipărirea 3D a produselor alimentare, spun autorii, ofera multe posibilitati de nutritie personalizată, inclusiv flexibilitate în geometrii, texturi și arome.   Concomitent, cercetatorii au remarcat principiile fundamentale care stau la baza modului în care acest proces afectează microstructuri alimentare. În consecință, atributele senzoriale trebuie să fie investigate în continuare, pentru a permite o mai mare diversificare în mai multe domenii de aplicare.