Din datele care stau la baza acestei analize, din fericire, impactul războiului din Ucraina asupra Agriculturii și Industriei Alimentare a României va fi de mică amploare pe termen imediat și mediu, datorită relațiilor extrem de reduse, pe aceste două planuri, atât cu Ucraina, cât și cu Federația Rusă. Pe alocuri, chiar, impactul va fi pozitiv, putând fi indicate oportunități pentru agricultorii și insdustriașii români. Secvențial, estimăm următoarele:

Agricultură

Cultura mare:

2021: Din fericire, producția de cereale a României a fost constant mare și foarte mare în ultimii 5 ani, cu recorduri de producție în anii 2019 și 2021. Anul trecut, România a fost cel mai mare producător și exportator de grâu din Uniunea Europeană, pe fondul producției slabe de grâu din Rusia (cel mai mare producător și exprotator din lume), și Ucraina, concurenții României la exporturi, alături de Franța și Germania, din cadrul Uniunii Europene.

La cantitatea realizată anul trecut, s-a adăugat și calitatea de excepție a grâului românesc care s-a vândut foarte bine, din punct de vedere cantitativ, atât pe piețele tradiționale (Egipt, Iordania), cât și pe piețe rezervate de regulă Franței (Tunis, Algeria, Maroc) și chiar în țări sub-sahariene. La această situație favorabilă a contribuit și producția redusă a Statelor Unite, un alt mare producător de cereale la nivel global.

Din păcate, din punct de vedere al valorii, situația nu a fost la fel de bună, marii fermieri români sau traderii care acționează local vânzând uneori la prețuri sub cele afișate de bursele din Paris și Chicago. Situația a fost relativ similară și la porumb și triticale în general, precum și la floarea soarelui.

Estimare 2022: Cocereal (Federația Europeană a producătorilor de cereale) estima pentru anul 2022, în cazul României, o scădere a producției cu cca 25 %. Însă, o revenire a condițiilor pluviometrice pot anula o mare parte din diminuările estimate.

Vor rămâne, însă, dificultăți cauzate de îngreunarea accesului la îngrășăminte și pesticide și al prețului lor în creștere constantă, din cauza interdicției guvernului rus de a se mai exporta produse pe bază de azot, destinate agriculturii.

Cu toate acestea, ca urmare a opririi relațiilor comerciale cu Rusia, pe plan global, dar și a imposibilității Ucrainei de a mai exporta, prin pierderea de către această țară a porturilor la Marea Neagră, marii fermieri români vor avea o situație favorizată la export.

Concomitent, guvernul poate asigura stocul național de cereale. Însă, pentru a nu depinde de importuri de făină sau mălai, de exemplu, destinate procesării, Guvernul ar trebui, ca măsură excepțională, să limiteze exportul cerealelor-materie primă.

Legumicultură și pomicultură:

În general, piața românească se aprovizionează cu legume și fructe din producția internă și din comerțul intracomunitar, la care se adaugă importurile din Turcia. Aceeași situație se menține și în aprovizionarea cu legume a fabricilor de conserve. Situația este similară și pentru pomicultură.

Problemele serioase pot să apară, la fel ca la cultura mare, din creșterea masivă a prețurilor la îngrășămintele și pesticidele utilizate în tratarea culturilor, dar eventualele minusuri de pe piață vor fi acoperite din comerțul intracomunitar.

Zootehnie

Carne de porc: România nu are nicio legătură economică cu Rusia, pe acest segment, din cauza emargoului impus de această țară, acum zece ani, tuturor produselor de origine animală provenite din Uniunea Europeană. Marea problemă a fermierilor români rămâne pesta porcină africană. În momentul de față, România importă carne de porc în proporție de cca 80 %, cantitățile mergând spre consum (carne proaspătă), și procesare.

Carne de vită: România are o producție mică, dar în creștere, de carne de vită. În general, producția este exportată, consumul intern fiind redus, din cauza prețului ridicat. Deci, impactul războiului va fi minim.

Lapte: Producția de lapte în 2022 va depinde de prețul input-urilor și, mai ales, a modului în care se va asigura hrana animalelor. În 2021, din aceeași cauză, efectivele de bovine de lapte s-au diminuat serios, mai ales în Muntenia, acolo unde au fost sacrificate foarte multe animale.

Carne de pasăre: La carnea de pasăre, fermierii români vor fi favorizați de războiul din Ucraina, din cauza încetării importului de carne de pasăre din această țară. Anterior, pentru câțiva ani, Ucraina a beneficiat de caluze favorabile de export pe piața Uniunii Europene, pe baza acordului încheiat între cele dpuă părți.

Ca urmare, Ucraina a practicat dumping pe piața românească, ba mai mult, numeroase analize efectuate de ANSVSA dar și de UNCPR (Uniunea Crescătorilor de Păsări din România), au evidențiat substanțe interzise în UE, prezente în carnea de pasăre exportată de ucrainieni în România, atât pentru consum direct, cât și pentru procesare, fermierii ucrainieni crescători de păsări nerespectând standardele UE, așa cum ar fi fost normal.

În aceste condiții, fermierii români vor fi favorizați, fiind eliminat un concurent neloial care acționa pe piața românească.

Ovine: România este unul dintre cei mai mari crescători și exportatori de ovine (animale vii), din lume, iar războiul din Ucraina nu va avea impact asupra acestui segment.

Industria Alimentară

Considerăm că Industria Alimentară din România va suporta un impact negativ redus din cauza războiului din Ucraina.

Porcesarea vegetalelor: Eventualele minusuri în aprovizionarea cu materie primă vegetală, pentru procesarea internă, pot fi acoperite din comerțul intra-comunitar sau din importul din țări terțe, altele decât Ucraina. Creșterile de prețuri vor fi cauzate, în cascadă, de creșterea prețurilor la îngrășăminte, pesticide, ierbicide etc. Însă nu estimăm închideri de companii din cauza războiului din Ucraina.

Sectorul de panificație: Estimăm că va suporta dificultăți din cauza exporturilor masive de cereale ale fermierilor români, așa cum s-a descris mai sus, rămânând să își acopere necesarul de procesare din comerțul intracomunitar sau din importuri, existând pericolul majorărilor de prețuri.

Sectorul de carne: La fel ca acum, va continua importul de carne de porc destinat consumului sau procesării din țări precum Germania, Danemarca și, într-o msurămai mică, din Spania.

Este posibil, totuși, ca prețul cărnii de porc-materie primă să crească, atât din cauza majorărilor pe plan european al prețului la energia electrică și la gazele naturale, cât și din cauza diminuării drastice a producției de carne de porc din Spania, fermerii de acolo fiind dependenți de porumbul pe care îl importau până de curând din Rusia.

Cum, la noi producția de carne de porc este prăbușită, fermele românești se aprovizionează cu porumb din producția internă, mai ales că, așa cum știm, România a avut o producție mare. Prețurile la materiile prime vor depinde și de buna funcționare a lanțului logistic din Uniunea Europeană. Deci, impactul războiului asupra acestui sector va fi redus.

Sectorul de lapte și lactate: Modul în care va evolua sectorul primar al producției de lapte și modul în care vor fi evitate pericolele descrise mai sus pentru acest segment vor determina sursele de aprovizionare ale procesatorilor români.

Să nu uităm că tot laptele care se produce în fermele din România se procesează aici, importându-se doar pentru completarea necesarului (spot-uri). Însă producția de lactate va continua, chiar dacă, mai ales pentru companiile românești, cu dificultăți.

Ca notă specifică și benefică, sectorul de procsare a laptelui din România este dominat de mari companii internaționale (Lactalis, FrieslandCampina, Hochland și Olympus), care au programe foarte bune de aprovizionare cu lapte-materie primă și care pot susține producția.

Din surse independente (discuții directe cu managerii companiilor), și firmele cu capital românesc 100 % și-au pus la punct contracte de aprovizionare cu lapte-materie primă pentru tot anul 2022, deci nu există pericolul închiderii acestora. Cu atât mai mult războiul din Ucraina nu va avea aproape niciun impact direct (sau indirect, am spune), asupra acestui sector.

Pentru toate sectoarele, agricole sau ale Industriei Alimentare:

Absolut toate datele și absolut toate estimările, absolut toate opiniile managerilor și proprietarilor români de ferme sau companii din Industria Alimentară, indiferent de domeniu, iau în calcul mari dificultăți sau chiar falimente ori concentrări de piață, din cauza măririi prețurilor la energia electrică, la gazele naturale, la input-uri (care au început încă din anul 2021, nefiind determinate, deci, de războiul din Ucraina, care război, le va accentua), de majorarea salariilor minime, lipsa forței calificate de muncă etc.

Acestea vor fi cauze ale unor eventuale dificultăți grave sau ale unor falimente și în niciun caz războiul din Ucraina care, chiar, poate dinamiza cele două sectoare, agricol și Industrie Alimentară, prin cererea accentuată de consum. 

(Surse: infoGROUP, Meat.Milk, infoFERMA, infoALIMENT, estimări Eurostat, AllAboutFeed, DairyGlobal, PigProgress, FoodNavigator, DairyReporter, Markets and Markets, Nielsen, INS, Romalimenta, Asociația Română a Cărnii, Federația Crescătorilor de Bovine din România, Asociația Crescătorilor de Porci din România, UNCPR)