Stiri

370

Impactul deșeurilor alimentare provenite de la hipermarket-uri asupra mediului

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Magazinele alimentare pierd zilnic bani din irosirea alimentelor. Produsele expirate și de bună calitate ajung în gropile de gunoi, ceea ce face ca deșeurile alimentare din supermarketuri să fie unul dintre cei mai importanți contributori la problemele legate de deșeuri, creînd deficit la nivel mondial, se arată într-o analiză publicată de European Supermarket Magazine.

Surse de deșeuri alimentare din magazinul alimentar

Consumatorii așteaptă să găsească standarde înalte la comercianți, cum ar fi produse cu certificări și promisiuni de durabilitate.

La rândul lor, relațiile magazinelor alimentare cu furnizorii și clienții lor dezvăluie numeroase domenii de îmbunătățire a acestora, în special când vine vorba de probleme de mediu.

Deșeurile alimentare din magazinele alimentare provin adesea din gestionarea defectuoasă a magazinelor și din problemele legate de lanțul de aprovizionare în afara alimentelor și a produselor conexe. Din păcate, ambalajul este un produs secundar adesea trecut cu vederea al deșeurilor alimentare, ceea ce face din sectorul FMCG un contributor la un nivel de 26% din emisiile globale ale industriei alimentare.

Dacă sunt incluse și produsele nealimentare, cum ar fi articolele de toaletă, produsele de curățare și rechizitele de birou, se poate spune că FMCG se aseamănă cu comportamentele celei mai risipitoare industrie din lume: fashion.

Un prim pas

În 2019, Centrul pentru Diversitate Biologică a început acțiuni împotriva risipei alimentare, analizând cele mai mari supermarketuri. Ei au examinat promisiunile comercianților de reducere a risipei alimentare în raport cu metodele, acțiunile și rezultatele lor de urmărire.

Câteva magazine au făcut publice angajamentul și constatările lor. Altele sunt încă în curs de dezvoltare dar păstrează secretul cu privire la cât de mult din hrana lor va fi incinerată sau aruncată la tomberoane. Aceste obiceiuri semnifică o altă sursă de risipă alimentară - discreția corporativă și lipsa de transparență.

O altă sursă de deșeuri sunt cauzate de condițiile proaste de depozitare. Congelatoarele sau tehnologia inadecvată din timpul transportului între vânzătorii din lanțul de aprovizionare ar putea exacerba declinul sănătății alimentare. Acest lucru este deosebit de important pentru carne și pește. Alegerea pescuitului local și a măcelarilor care își desfășoară activitatea în mod etic ar putea atenua complicațiile prin alegerea lanțului scurt de aprovizionare.

Mentalitatea consumatorului alimentar

Magazinele alimentare au obiceiuri de schimbat, dar și clienții trebuie să-și schimbe comportamentul. De exemplu, cetăţenii Regatului Unit aruncă 9,5 milioane de tone de alimente, în timp ce 8,4 milioane de oameni trăiesc în sărăcie.

Industriile agricole se luptă deja să satisfacă nevoile de hrană ale consumatorilor și măresc presiunile pe fermieri să renunțe la metode potențial lipsite de etică sau toxice, pentru a cultiva alimente mai rapid, abuzând de sănătatea solului și a habitatului, împreună cu dăunarea sănătății umane.

Mulți clienți știu că alimentele comestibile vor fi risipite, motiv pentru care tendința de „scafandru în gunoi”, cum este denumită acțiunea de analiză a deșeurilor alimentare, devine populară în timpul crizelor economice și a crizelor severe de inflație.

Unii ”scafandri de acest gen” și-au împărtășit rezultatele, devenind virale pe rețelele de socializare cu rezultatele pe care le obțin și care ar putea hrăni comunități întregi. Luați în considerare, de exemplu, un curcan congelat de 16 lire, care se vinde cu amănuntul la 49 de lire sterline, fiind complet gratuit după ce este recuperat.

În timp ce unii cumpărători doresc să profite de risipa alimentară din magazinul alimentar, alții sunt mai specifici. Este mai puțin probabil să alegeți o roșie care are o formă ciudată, iar acest lucru vă face să vă întrebați cum a fost cultivată.

În realitate, aceste produse alimentare mai au câteva zile, dacă nu mai mult, pentru a fi vândute, de obicei la o reducere. Clienții care doresc să facă o masă care implică aceste ingrediente ar putea salva astfel de alimente, în loc să le refuze din cauza aspectuluiu lor sau din cauza termenului de valabilitate.

Sugestii curente de îmbunătățire

Fiecare sector ia decizii bazate pe date, iar industria alimentară ar putea face același lucru pentru a îmbunătăți eficiența și a deveni mai durabilă. Senzorii ar putea detecta totul, de la laptele dezactivat până la cele mai mici erori implicite în ambalaj, care ar putea accelera oxidarea alimentelor.

Nu există reglementări sau conformități care să oblige băcănii să urmărească pierderile de alimente sau să solicite testarea termenului de valabilitate. În ciuda sugestiilor de a atinge nivelul de zero deșeuri alimentare până în 2025, acest lucru nu este strict aplicat în multe țări. Însă, astfel de monitorizări și cifrele obținute ar arăta magazinelor câți bani pierd zilnic, cumulând anual toate datele.

O altă soluție este găsirea unor spații pentru cumpărătorii de alimente imperfecte. De exemplu, unele magazine au creat rafturi în secțiunile lor de produse alimentare pentru alimente aproape expirate, pe care, uneori, industria le numește alimente „neplăcute” sau „urâte”.

Imaginați-vă o grămadă de morcovi și cartofi delicioși, iar singura problemă a lor ar fi câteva proeminențe. Când 25% din mere și 13% din cantitatea de ceapă se irosesc din cauza defectelor ”cosmetice”, magazinele alimentare trebuie să afișeze cu mândrie acest aliment.

În unele țări, există programe bine definite de diminuare a deșeurilor alimentare, cum ar fi: Reducerea deșeurilor la sursă; Hrănește oamenii flămânzi; Hraneste animalele; Utilizări industriale; Compostare; Depozitare sau incinerare.

Magazinele alimentare ar putea, de asemenea, să instituie programe de compostare pentru produsele alimentare eligibile. Ele ar putea redistribui deșeurile alimentare către serviciile agricole locale pentru a hrăni animalele, pentru a fertiliza grădinile comunitare sau pentru a sprijini alte organizații nonprofit care au nevoie de materiale de compostare, dacă nu doresc să creeze ei înșiși compostul.

În plus, magazinele ar putea colabora cu organizații precum FareShare, pentru a aloca alimente ca ajutoare celor săraci și pentru a lupta împotriva foametei. În plus, alimentele funcționează și ca biocombustibil pentru utilizări industriale, oferind o sursă alternativă de energie mai curată decât combustibilii fosili. Și aceasta este o soluție.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2