România are o expunere minimă la piaţa rusească, dar este vulnerabilă la presiunea importurilor din Occident, se afirmă în Ziarul financiar. Comerţul cu Rusia a fost tot tim­pul foarte complicat,  au fost bariere la nivel sanitar-veterinar. Embargoul nu are un impact pentru că nu exportam în Rusia. Este treaba celorlalte ţări din UE să gestioneze unde îşi vor trimite produsele. Noi oricum importăm mult, este un echilibru“, spune şi Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România. Dacă la Bucureşti exportul de ali­mente cu valoare adăugată mare în Ru­sia nu a trecut de stadiul de proiect şi de discuţiile tehnice, pentru com­pa­niile eu­ropene pierderea raftu­rilor din re­tai­lul rusesc înseamnă pierderi de miliarde. Numai carnea, băuturile, lactatele, ouăle şi mierea au însemnat anul trecut afaceri de 5 miliarde de euro în Rusia, adică 40% din valoarea tuturor produselor agroalimentare exportate în această piaţă de producătorii europeni. Producătorii europeni de ali­mente, printre care şi cei români, s-au tre­zit peste noapte implicaţi într-un ade­vărat joc de şah politic ale cărui pri­me mişcări au fost cele economice. Esca­ladarea tensiunilor din Ucraina, alimentate de interesele ruseşti din zonă, au determinat Uniunea Euro­peană şi Statele Unite să impună sancţiuni Rusiei, iar în schimb Moscova a reacţionat prin in­terzicerea impor­turilor de alimente din Occident. Prima mişcare a Rusiei, după anunţarea embargoului, a fost să îşi îndrepte privirea către furnizori de alimente mai puţini tradiţionali pentru a încerca să ţină în frâu creşterile de preţ ca urmare a diminuării semni­ficative a ofertei din piaţă. Astfel, primele ţări pe listă pentru a deveni noii furnizori de carne sau produse lactate pentru piaţa rusească sunt ţări din America de Sud precum Brazilia, Uruguay, Paraguay sau Argentina.(Mai multe, pe www.zfcorporate.ro)