Anii de recesiune au determinat reasezarea pietei autohtone a produselor din carne. Scaderea consumului (fiscalizat), in conditiile cresterii pietei negre, au cauzat regandirea strategiilor de desfacere, cu atat mai mult cu cat si retailul a adoptat noi politici. Nevoite sa faca fata noilor realitati, firmele s-au vazut puse in situatia de a cauta noi piete, concomitent cu adaptarea productiei la cerintele acestora. Asadar, pot fi identificate noi piete, pentru companiile romanesti? Cu siguranta. Ultimele date confirma afirmatia, lucru imbucurator pentru bunul mers al industriei.

Adaptarea productiei, prima necesitate Ani buni, exporturile de produse din carne s-au aflat in recul. De ceva vreme, si mai cu seama in ultimul an, acestea par a fi capatat un nou suflu, rezultat al eforturilor firmelor de procesare a carnii de a identifica noi oportunitati de desfacere. In mod curios, primele care au prospectat (cu succes) pietele externe, nu au fost marile firme si nici macar cele medii sau mici. Primii care au identificat posibilitatea patrunderii cu preparate din carne pe pietele vestice au fost samsarii individuali, care au indulcit dorul de tara al emigrantilor romani. ªi asta, nu de ieri, ci chiar de dinainte de reculul economiei din ultimii doi ani, mici magazine romanesti din Spania, Italia sau Germania fiind aprovizionate cu duba inca din 2005, 2006. La vremea acelor ani, fireste, puteam vorbi de cresteri spectaculoase, de optimism, de consum, marii procesatori privind cu superioara suficienta micile initiative private de export efectuate, in cele mai dese cazuri, la limita legii. Iata ca, fortate de diminuarea vanzarilor, companii dintre cele mai serioase au preluat modelul, dezvoltandu-l. In momentul de fata, multe firme de profil aprovizioneaza magazine din Europa occidentala, in principal, special pentru cele doua milioane de romani care traiesc acolo. Facand urmatorul pas, companiile cu potential tehnologic si logistic au incercat si incearca incheierea de contracte cu lanturile de retail din Occident. Pentru aceasta, conditia de baza a fost adaptarea productiei, luandu-se in calcul in primul rand termenele de valabilitate solicitate de retailistii din Vest, dar fara a scadea calitatea produselor. Fireste, greul a cazut pe inginerii tehnologi dar, iata, unii au reusit. O situatie aparte o prezinta firmele care produc conserve de carne, in cazul acestora lucrurile parand, aparent, mai simple. Miza pe export Numai anul trecut, Aldis a exportat produse in valoare de 800.000 de euro. Suma nu pare prea mare dar, daca socotim ca preparatele nu trebuie sa contina carne de porc romaneasca netratata termic la o temperatura mai mica de 70°C, atunci succesul este notabil. Pentru Cris-Tim, insa, exporturile reprezentau la jumatatea acestui an 12% din productie, estimandu-se o crestere de pana la 20%, pentru finalul lui 2011. Fireste, comunitatile romanesti din 12 tari vestice reprezinta o tinta principala, dar compania este deja prezenta in 17 tari UE, prin retelele Lidl si Monolit. Totodata, a inceput exportul in Basarabia, purtandu-se negocieri pentru desfacerea pe piata Rusiei, dar si pe a Coreei de Sud, pentru aceasta zona lucrandu-se pe private label. O situatie in crestere a exporturilor prezinta si Angst. Participanta la Anuga-2011 si anuntata deja pentru 2012 la targurile de la Barcelona si Paris, Angst va cauta sa mareasca si mai mult volumul comertului extern, produsele companiei si, in special, Salamul de Sibiu, fiind vandute in Italia, Franta, Spania, Germania, Marea Britanie si Ungaria, compania urmand a fi listata in retele de retail din Cehia, Suedia, Cipru si Macedonia. Neavand restrictii, exporturile produselor din carne de pui sunt dominate net de Agricola International-Bacau. Numai in primele 8 luni, acestea au avut o crestere de 76%, fata de anul trecut, ajungandu-se la un procent de 22% din totalul productiei, iar cresterea in valoare este de nu mai putin de 216% 60% din exporturi o reprezinta carnea refrigerata, produsele bacauane ajungand, in special, in Olanda, Germania, Franta si Grecia. Cat de curand, Agricola International va patrunde consistent pe piata britanica, acolo unde, deja, au fost livrate primele cantitati pe segmentul de ready meal. Ii secondeaza cei de la Transavia, ale caror exporturi sunt indreptate spre zona araba, Asia si Africa. Din randul companiilor specializate pe conserve de carne se evidentiaza, clar, doua: Facos-Suceava, a carei productie merge aproape in totalitate la export, si Scandia Food-Sibiu, ale carei exporturi sunt sustinute de marci proprii ale unor lanturi de hipermarketuri. Piata din piata Desigur, daca vorbim despre dezvoltarea de noi piete, exporturile reprezinta prima optiune a procesatorilor romani. Valoarea incasarilor cantareste mult mai serios, aducand profit pe masura. In fond, daca ne gandim la potentialul Romaniei, exportul de produse finite ar trebui sa insemne prioritatea numarul unu a intregii industrii alimentare si nu ar strica deloc punerea in aplicare a unei strategii la nivel national, sustinuta de stat si coroborata cu potentialul agriculturii autohtone. Cu toate acestea, si piata din piata mai poate oferi posibilitati. Satule de relatia, sa-i spunem, alambicata, cu retailistii, tot mai multe companii se orienteaza spre dezvoltarea propriilor retele de magazine, investind serios in acest sens. Asadar, asistam la o rearanjare a pietei interne prin (re)infiintarea magazinelor de proximitate. Iar daca ne gandim ca insusi retailul romanesc merge si el exact in aceasta directie, afirmatia noastra capata un argument in plus, desi, in cazul marilor retele, ratiunile sunt altele. Un bun exemplu il ofera trei dintre companiile mentionate mai sus, dar si altele. Astfel, potrivit unui studiu referitor la Local Key Accounts (LKA), initiat in aceasta vara de FMGC si publicat de Revista Piata, procesatorii care au investit cu rost in propriile retele de magazine au avut castiguri serioase. Astfel, intr-un clasament care contine 50 de astfel de retele, gasim pe pozitia a doua Unicarm, cu o cifra de afaceri pe acest segment, in 2010, de 251 de milioane de lei; Angst, pe locul patru, cu 143 de milioane; Cris-Tim, cu 76 de milioane, pe locul 9, si Agricola, cu 56 de milioane, pe locul 14. Cat priveste pe cei mici, acestia tind tot mai mult sa domine pietele locale, acolo unde pot face aprovizionarea mult mai usor, unde se pot adapta mult mai simplu cerintelor de moment, demonstrandu-si astfel flexibilitatea, si acolo unde isi pot infiinta mai lesne propriile magazine. Un bun exemplu il reprezinta Lori Alba, (mentionand ca si aceasta companie, la randul ei, exporta in Anglia, Italia, Germania, Ungaria si Suedia), exemplul micilor producatori de conserve de carne fiind sustinut de Zena, companie care, in absenta desfacerii pe retail, se sustine prin aprovizionarea pietelor locale si a exportului pe private label. Destul loc pentru mult bine Numai si recitind radiografia noastra, care nu si-a propus sa fie exaustiva, putem realiza ca, in ciuda recesiunii, pot fi identificate noi oportunitati. De fapt, chiar dificultatile momentului i-au determinat pe procesatori sa gaseasca solutii, iar acestea par a se deschide spre trei directii: exportul, magazine proprii si acapararea pietelor locale. Din fericire, cu inventivitate si curaj, toate cele trei oportunitati sunt accesibile atat marilor companii, cat si celor medii sau mici, cu mentiune asupra faptului ca listarea in marile lanturi occidentale sau exporturile la mari distante raman rezervate celor mari. Doar acestia dispun de tehnologia necesara pentru a realiza produse cu termene mari de valabilitate si, desigur, la preturi competitive. Firmele medii si mici vor miza pe calitate, in acest fel, individualizandu-si oferta si fidelizandu-si consumatorii, mai ales pe pietele locale, acolo unde pot face jocurile de pe pozitii de lideri. ªi, ca sa terminam sub spectrul profitului, sa amintim ca, inca o data, cuvintele parintelui economiei politice, Adam Smith, se dovedesc a fi adevarate: Piata vorbeste Iar piata il obliga pe procesatorul roman sa intre in randul lumii, adica, sa revina la normal, adica, sa exporte, sa isi infiinteze magazine si sa domine pietele locale, cu alte cuvinte, sa faca profit si sa se bazeze mai putin pe cresteri fals fundamentate economic, precum cele de pana in 2008 Radu Timis, Presedinte Cris-Tim: In conditiile scaderii puterii de cumparare a populatiei, in 2011, ne-am focusat pe export.Grigore Horoi, Presedinte Agricola International: Consumul intern pare a fi stationar, asa ca vom creste exporturile.