Așa cum ne-am învățat cititorii, vă prezentăm rapoarte asupra piețelor de lactate și produse din carne din România, întocmite de străini. Apelăm la aceste analize gândind că sunt mai obiective decât cele realizate pe plan național. De această dată, vă prezentăm succint o imagine a celor două piețe în anul 2016, imagine care se bazează pe un Raport al Ambasadei Olandei, transmis guvernului de la Haga, intitulat în original ”Food Sector in Romania 2016”. Facem precizarea că acesta este un document oficial, fapt care ne dovedește încă o dată interesul olandeziilor pentru România. Totodată, subliniem că documentul face apel la date finale ale anului 2016, dar și, acolo unde nu au fost alte informații disponibile, la date de la finalul anului 2015.Sursele Raportului Ambasadei Olandei(În ordinea menționată în original) Fabrica de Lapte, Fabrica de Carne, Meat & Milk, Infoferma, Infoaliment, Magazinul Progresiv, Revista Piata, Retail Magazin, Ziarul Financiar, Euromonitor, INSSE, Eurostat, Comtrade, BNR, Ministerul Finanțelor, MADR, Comisia Națională de Prognoză, TNS România, AC Nielsen, GfK, Mercury Research, Exact Cercetare și Consultanță, RetailZoom, ARC, APCPR, ACPR, Romalimenta, APRIL, AMRCR.Un adevărat boom în retail   Precizând faptul că România este al doilea mare membru al Uniunii Europene, după Polonia, din Europa Centrală și de Est, și că agro-industria a avut un aport la Produsul Intern Brut de 4,2 %, în Raport se afirmă că ultimii ani au fost definiți de un adevărat boom al retail-ului, boom bazat pe creșterea PIB-ului, de la 3,8 %, în 2015, la 5,5 %, în 2016. Raportul mai precizează și faptul că rețelele Profi, Mega Image, Lidl, Carrefour, Metro, Segros, Kaufland, Billa (intrat între timp în proprietatea Carrefour, n.n.), și Auchan, au deschis în perioada 1 ianuarie-10 noiembrie 2016, 163 de noi magazine, după ce, în 2015, deschiseseră alte 212 noi magazine.   Potrivit Raportului, hipermarketurile reprezintă 52 % din totalul comerțului, iar magazinele tradiționale, restul de 48 %. Principalii actori ai expansiunilor sunt numiți de olandezi ca fiind rețelele Profi și Mega Image, subliniind accentul pe care îl pun cei doi retaileri pe pătrunderea în mediul rural și orașele mici. Raportul mai evidențiază faptul că rata șomajului din România este relativ mică, în raport cu multe dintre statele din Occident, în 2016 ea fiind de 6,7 %, estimată a scădea în 2017 cu cel puțin cu 0,1 %. Totodată, analiștii olandezi apreciază favorabil nivelul redus al datoriei publice, calificativul ”Optimist+BAA3 Stabil”, acordat de Moody’s, argumentând îndemnul de a ”investi masiv în agricultura și Industria alimentară a României”.   Un capitol aparte este rezervat retailerilor autohtoni, documentul evidențiind următoarele rețele locale:   -Elan Trio; Proprietari: Csaba Gyorgy Boroș și Cecilia Boroș; Magazine: 15- Merkur, Szuper și C+C; Cifră de afaceri (2015): 45,9 mil. euro; Salariați (2015): 669. -Annabella; Proprietari: Dorina și Dan Mutu (proprietari și ai firmei Râureni); Magazine: 56- Annabela și Fresh; C.a.(2015): 44,5 mil. euro; Salariați (2015): 665. -Succes Nic Com; Proprietar: Nicolae Sarcină; Magazine (2015): 150; C.a. (2015): 34,9 mil. euro; Salariați (2015): 1.162. -Zanfir; Proprietar: Lilieana Zanfir; Magazine: 10-Zanfir; C.a. (2015): 26,1 mil. euro; Salariați (2015): 326. -Barta Ati; Proprietar: Lajos Barta; Magazine (2015): 10- CBA Barta Ati și Barta Ati Cash & Carry; C.a. (2015): 21 mil. euro; Salariați (2015): 214. -Darina Com; Proprietar: Aurel Baciu; Magazine (2015): 15-Darina; C.a. (2015): 15,4 mil. euro; Salariați (2015): 263.   Mai sunt menționate enumerativ: Unicarm (87 de magazine-2015), Sergiana (47-2015) și Diana (40-2015). În Raport nu se menționează că aceste rețele sunt ale unor companii de procesare a cărnii. Consum de lactate extrem de scăzut   Potrivit raportului olandez, piața lactatelor din România cumulează cca 800 de milioane de euro, la un consum estimat de INSSE, pentru 2015, de 5,79 de litri pe persoană, în timp ce Euromonitor ne creditează cu un consum de lapte ambalat de 13,5 litri. Citând ca sursă APRIL, Raportul afirmă că 60 % din producția de lapte este pentru auto-consum. Categoria de populație care consumă cea mai mare cantitate de lapte este reprezentată de segmentul feminin cu vârste între 15 și 34 de ani. Ponderea cea mai mare a consumului se înregistrează în orașele medii (87 %) și în cele mici (67 %).   Raportul relevă că nivelul consumului de brânză și smântână depinde de numărul de persoane dintr-o familie dar cel mai înalt nivel statistic este de 1,86 kg. pe lună. Însă, media anuală a consumului de brânză din România este de cca. 5 kg. pe an, pe cap de locuitor, incluzând aici și brânza produsă și vândută de țărani. Olandezii au estimat un consum de iaurt de doar 7 kg./an, în timp ce în Ungaria este de 11 kg., în Bulgaria, de 23, iar în Franța, de 30. Untul a avut cea mai accentuată creștere, cu 6,5 % în valoare și 2,5 % în volum, la finalul lui 2016, față de 2015. Totodată, Raportul evidențiază că produsele lactate ambalate au cunoscut în 2016 o creștere de 7,2 %, față de anul precedent. Estimarea, până în anul 2020, arată că va exista o creștere de 4,2 %, pe acest segment.   Din categoriile de brânzeturi, se arată că 50 % reprezintă telemeaua și cașcavalul, 40 %, brânzeturile proaspete și doar 10 % brânzeturile tip gourmet. Potrivit Raportului, românii preferă net brânza din lapte de vacă (86 %), din lapte de oaie,  doar 53 % și din lapte de capră, doar 20 %. Brânzeturile definite de olandezi drept ”vegetariene” nu înseamnă decât 3 % din opțiuni. 80 % dintre brânzeturi sunt cumpărate din magazine, 42 %, din piețele țărănești, iar 31 %, prin auto-aprovizionarea din mediile rurale. Mărci și companii de lactate   Clasamentele mărcilor și companiilor de lactate, întocmite de raportorii olandezi, arată în felul următor (nu sunt prezentate valori, dar se indică faptul că sunt ordonate cumulând indicatori de vânzare și notorietate):   Mărci prezente pe piața românească:   Danone - Danone Albalact - Lactalis Raraul - Lactalis Zuzu - Lactalis LaDorna - Lactalis Napolact - FrieslandCampina Olympus - Fabrica de Lapte Brasov Delaco - Bongrain Hochland - Hochland Covalact - Covalact (nr: Lactalis) Friss - Covalact (nr: Lactalis) Sim - Simultan Lacto Food - Lacto Food Monor - Carmo-Lact Prod Gordon - Gordon Prod Five Continents - Five Continents Solomonescu - Lacto Solomonescu Therezia - Therezia Prodcom Cei mai importanți furnizori externi pentru piața românească:   Soignon Arla ZanettiGalbani Uhrenholt Meggle Albeniz   Conform datelor sintetizate în ianuarie 2016, LaDorna, Milli, Napolact, Oke și Zuzu au deținut 63 % din piața laptelui de băut, în timp ce mărcile Covalact, Delaco, Hochland, Napolact și Rarăul, au deținut 31 % din piața de brânzeturi. La aceeași dată, cele mai populare mărci de unt erau, în ordine: DeAlbalact, Covalact de Țară, Napolact, President și Lurpack (N.r.!?), acumulând un market share de 54,6 %.   Cea mai consumată brânză provine de la Hochland (22 %), Napolact (15%), Delaco (12 %). Clasamentul olandezilor este completat (fără a da cifre), de Pilos și ”Gusturi românești”. În privința laptelui de băut, Top 3 este: ZuZu, LaDorna și Napolact, iar în privința iaurtului se indică drept lider de necontestat Danone, urmat de ZuZu.   Dinamica producției în august 2016, față de august 2015:   Lapte de băut: +6,7 % (179.476 t) Smântână: +6,5 % (45.951 t) Acidofile, inclusiv iaurt: +5,1 % (133.559 t) Unt: +6,4 % (7.194 t) Brânzeturi: +9,2 % (62.410 t)   Comerțul extern cu lapte și lactate   Foarte interesant capitolul care se referă la comerțul extern al României cu lapte și lactate. Iată, așadar, de unde se importă lapte și smântână în România (decembrie 2015):   Ungaria: 34.906.820 euro Polonia: 7.776.880 euro Cehia: 5.866.770 euro Germania: 4.735.400 euro Grecia: 2.852.340 euro Slovacia: 1.617.760 euro Franța: 919.760 euro Belgia: 611.950 euro Bulgaria: 358.860 euro Austria: 345.930 euro   Exporturile de lapte și smântână ale României (decembrie 2015):   Grecia: 9.840.150 euro Bulgaria: 3.674.530 euro Itala: 1.314.760 euro   Originea importurilor de zară, acidofile, smântână, neconcentrate, fără adaosuri (decembrie 2015):   Germania: 10.959.610 euro Polonia: 8.456.390 euro Ungaria: 2.418.170 euro Bulgaria: 1.162.720 euro Cehia: 874.460 euro Belgia: 451.980 euro Austria: 252.110 euro Itala: 163.630 euro Greece: 150,240 euro Olanda: 107.730 euro Exporturile românești de zară, acidofile, smântână, neconcentrate, fără adaosuri (decembrie 2015):   Ungaria: 5.048.260 euro Grecia: 2.500.060 euro Moldova: 2.402.290 euro   Importurile de iaurt (decembrie 2015):   Germania: 6.418.810 euro Polonia: 4.330.300 euro Ungaria: 928.420 euro Bulgaria: 869.950 euro Cehia: 520.750 euro Belgia: 279.910 euro Austria: 252.110 euro Grecia: 141.850 euro Olanda: 41.980 euro Franța: 40.560 euro   Exporturile de iaurt (decembrie 2015):   Ungaria: 4.072.220 euro Grecia: 2.488.940 euro Moldova: 2.320.560 euro   Importurile de unt (decembrie 2015)   Polonia: 10.258.600 euro Germania: 4.653.630 euro Franța: 2.167.630 euro Slovacia: 1.387.530 euro Olanda: 933.750 euro Belgia: 928.100 euro Bulgaria: 589.810 euro Ungaria: 449.560 euro Cehia: 418.130 euro Grecia: 270.020 euro Exporturile de unt (decembrie 2015)   Ungaria: 180.580 euro Grecia: 130.320 euro Moldova: 47.060 euro   Importurile de brânză și caș (decembrie 2015)   Germania: 67.402.190 euro Polonia: 17.788.340 euro Italia: 12.386.710 euro Ungaria: 9.069.920 euro Olanda: 5.397.010 euro Austria: 4.781.390 euro Bulgaria: 3.601.980 euro Franța: 3.471.020 euro Denemarca: 3.229.680 euro Cehia: 3.012.860 euro   Exporturile de brânzeturi și caș (decembrie 2015):   Grecia: 13.890.850 euro Italia: 6.013.490 euro USA: 4.609.320 euro   Din câte vedem cu ușurință, Raportul Ambasadei Olandei evidențiază categorica balanță negativă a României, deficit care, până în prezent, s-a accentuat.   Consum mic și la carne   Subliniind că, în capitolul rezervat Industriei de procesare a cărnii din România, Raportul Ambasadei Olandei nu specifică în niciun paragraf faptul că țara noastră își asigură în proporție covârșitoare, din producție internă, necesarul de produse din carne, documentul evidențiază opțiunea netă a românilor pentru carnea de porc, menționând, însă, că la finalul anului 2016, consumul pe cap de locuitor nu era decât de 29,7 kg./an, ”cu mult sub media europeană”.   Specialiștii din Țara Lalelelor menționează că segmentul cu cea mai mare creștere în ultima perioadă analizată a fost acela al mezelurilor și cârnaților, cu un plus de 10 %, la finalul lui 2016, față de 2015, cu peste 5 % cât se anticipase anterior. Drept pentru care, doar acest segment prezintă acum o valoare de peste un miliard de euro. Raportul olandez refevă, totodată, tendința consumatorilor spre produsele neaditivate și fără conservanți, precum și spre produsele tradiționale.   Dar, cârnații și salamurile sunt în top-ul preferințelor: 82 % dintre români cumpără frecvent astfel de produse, iar nouă din zece români consumă zilnic salam sau cârnați. Cât privește profilul consumatorilor, segmentul de populație care cumpără frecvent mezeluri și cârnați este cel cu vârste cuprinse între 45 și 55 de ani. 33 % dintre cumpărători au studii superioare. 62 % dintre cumpărătorii de cârnați și salam sunt femeile care achiziționează aceste produse, în medie, de 5,9 ori pe săptămână. 59 % dintre cumpărături sunt efectuate în supermarket-uri, 26 % din comerțul tradițional, iar 15 % din magazine specializate.   Analiza subliniază recenta orientare a românilor spre produsele premium, feliate, în special crud-uscate, care au avut în 2016 o creștere de 9 %. 40 % dintre români cumpără salam, 20 % cumpără cârnați proaspeți, 17 % cumpără specialități (în creștere cu 2,3 %, față de 2015), 15 %, cârnați afumați, iar șunca este preferată de 7 % dintre conaționali.   Mărci și companii de carneClasamentul mărcilor românești de carne și produse din carne, întocmit de Ambasada Olandei, arată în felul următor (nu sunt publicate criteriile):   Comtim - Smithfield Cris-Tim - Cris-Tim Matache Macelaru’ - Cris-Tim Unicarm - Unicarm Fragedo - Transavia Coco Rico - Aaylex Agricola - Agricola Caroli - Caroli Foods Maestro - Caroli Foods Meda - Meda Prod '98 Reinert - H&E Reinert Top 5 al mărcilor de mezeluri este următorul:   Cris-Tim - Cris-Tim Caroli - Caroli Foods Aldis - Aldis Agricola – Agricola Campofrio - Caroli Foods   Separat, Smithfield Group, Kosarom și Sergiana sunt evidențiate în document pentru integrarea producției.   Clasamentul mărcilor de produse din carne importate în România, este următorul:   Jean Caby Italia Salumi Fiorucci Bauwens Galbani Espana e Hijos La Selva Clasamentul producătorilor de carne de pasăre și produse din carne de pasăre, întocmit de olandezi, este următorul (decembrie 2015):   Transavia: 64.976 t Avicola Buzau: 53.677 t Agricola International: 45.622 t Agrisol: 24.406 t Avicarvil: 20.617 t Ave Group: 16.699 t Avicola Slobozia: 12.856 t Bravcod: 12.611 t Avicod Broiler: 12.523 t   Companiile evidențiate de analiza Ambasadei Olandei, sunt următoarele (date statistice la finalul lui 2015):Smithfield Group; Proprietar: VH Group China; Marcă: Comtim; Export: 20 %; Cifră de afaceri: 174 milioane euro; Salariați: 795. Unicarm; Proprietar: Vasile Lucuț; Mărci: Unicarm (pentru carne), Premio Unicarm, Unimo, Unimo Plus, Bunicel etc. (pentru lactate); C.a.: 154,2 mil. euro; Salariați: 2.825. Transavia; Proprietar: Ioan Popa; Marcă: Fragedo; Export: UK, Franța, Spania, Grecia, Olanda, Croația, Bulgaria etc.; C.a.: 104 mil. euro; Salariați: 1.145. Aaylex Prod; Proprietar: Bogdan Stanca; Marcă: Coco-Rico; Export: Bulgaria, Cehia, UK, Olanda, Cipru, Franța, Germania etc.; C.a.: 98.8 mil euro; Salariați: 1.713. Agricola Internațional; Proprietar: Acționariat românesc; Marcă principală: Agricola; Premii Internaționale:  “Puiul Fericit”, “Ouale de la gaini fericite” și “Salam de Sibiu”-Bruxelles; Gold Stars “Superior Taste Award” - International Taste & Quality Institute – iTQi. Recunoștința Prodcom Impex; Proprietari: Radu și Cristina Timiș; Mărci: Cris-Tim, Matache Măcelaru’, Vitality, Alpinia, Bunea Haiducul, Gostat; C.a.: 69,5 mil. euro; Salariați: 770.   În paragraf separat, Caroli este menționat drept cel mai dinamic competitor de pe piața românească a cărnii.   Materii prime și comerț internațional   Deosebit de amănunțită, analiza Ambasadei Olandei a rezervat un clasament special materiilor prime utilizate în România, în procesarea cărnii. Top-ul ingredientelor, întocmit de olandezi, este următorul:   Acidificatori și regulatoriEmulsificatoriFibre și prebioticeIngrediente nutriționaleConservanți și antioxidanțiStabilizatoriColoranțiArome și potențatori de aromeFosfațiÎndulcitoriVitamine și minerale   Principalul producător național de condimente și aditivi este menționat a fi Supremia.   (N.r.: Raportul a întocmit și un clasament al celor mai mari achizitori de aditivi și condimente, așadar, al celor mai mari utilizatori de astfel de ingrediente, dar nu îl publicăm!)Cei mai mari importatori de ingrediente, pentru piața românească, sunt:   Alinda Ro Azelis Romania Enzyme & Derivate   Importurile de carne-materie primă ale României (decembrie 2015):   Germania: 158.152.350 euro Ungaria: 113.874.200 euro Spania: 61.171.830 euro Polonia: 60.185.930 euro Olanda: 59.841.240 euro Italia: 22.966.660 euro Belgia: 18.084.920 euro Danemarca: 15.162.090 euro Bulgaria: 11.583.070 euro Austria: 11.310.700 euro Exporturile României de carne (decembrie 2015):   Marea Britanie: 39.790.540 euro Bulgaria: 30.693.770 euro Franța: 29.260.490 euro   N.r.: Acum, că aveți datele, interpretarea și opiniile vă aparțin.