Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor a propus ca, pentru acreditare, fondurile mutuale să aibă membri care exploatează peste 20% din suprafaţa agricolă a României, sau echivalent în UVM/ha (30% în varianţa iniţială, 50% într-o variantă propusă de fermieri), şi a eliminat condiţia de reprezentativitate în toate sectoarele agricole şi în toate judeţele. Comisia a mai propus ca fondurile mutuale să fie organizaţii neguvernamentale deschise, apolitice, fără scop patrimonial (fără scop lucrativ, în varianta iniţială) şi a introdus despăgubiri şi pentru pierderile economice generate de alţi factori naturali, pe lângă boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu, informeaza Agroinfo. De asemenea, a propus ca lista bolilor, dăunătorilor şi evenimentelor care atrag plata unor compensaţii financiare prin fondurile mutuale să fie aprobată de MADR anual şi actualizată ori de câte ori este cazul. Condiţionarea a 80% din subvenţiile naţionale de aderarea la un fond mutual a fost eliminată, dar a fost respinsă şi propunerea de a acorda 10 euro/ha în plus membrilor care aderă la un fond mutual până la 1 noiembrie 2014. În schimb, Guvernul va acorda, prin acte normative, stimulente celor care devin membri ai fondurilor mutuale, în funcţie de resursele bugetare disponibile, prevede modificarea propusă de Comisia de Agricultură. Alte propuneri impun depunerea cazierului judiciar şi a certificatului de cazier fiscal pentru membrii fondatori şi membrii Consiliului Director, dar şi ca membrii Consiliul Director ai fondului mutual să reprezinte minimum 5% din suprafaţa fondului sau echivalent UVM. O altă noutate este obligaţia membrilor care primesc despăgubiri de a rămâne membri al fondului mutual respectiv încă minimum 3 ani financiari. Votul final în Camera Deputaţilor, în 17 decembrie Raportul final al Comisiei asupra proiectului de lege pentru aprobarea OUG 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru agricultură a fost trimis, în 10 decembrie 2013, Camerei Deputaţilor, cameră decizională, care are programat votul final în 17 decembrie a.c.. De ce nu mai vrea LAPAR fond mutual? Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR: „Au trântit-o şi pe asta ca pe legea camerelor agricole. Seceta şi îngheţul nu sunt prevăzute. Noi am vrut să facem un fond mutual în care să fie despăgubit ceea ce nu despăgubesc firmele de asigurări. În situaţia în care vorbim la general de factori naturali, care majoritatea sunt asiguraţi de firmele de asigurări, nu trebuia neapărat o lege. (...) Noi am cerut Comisiei Camerei Deputaţilor cadrul legislativ, nu condiţii. Condiţiile le stabileam noi, care puneam banii. Noi am avut alte propuneri, aşa nu ne mai interesează.” Alex Jurconi, preşedinte Pro Agro: „În varianta acesta, va fi un act normativ nefuncţional, ca şi legea camerelor agricole, o bucată de hârtie fără finalitate. Vom crea un număr mare de foncuri mici, în loc să creăm un fond mare puternic. Vom cheltui mulţi bani să convingem fermierii să adere la fond, în loc să găsim mijloacele de a-i cointeresa să adere la fond. Legiuitorul este în eroare. Făcând mai multe fonduri mici, sectoriale, este cea mai nefuncţională soluţie şi nu reprezintă interesele şi voinţa agricultorilor. Şi noi şi LAPAR am avut acelaşi punct de vedere comun, că fondul trebuie să fie unul şi puternic. (...) Aşa au făcut şi fracezii, au început cu fonduri mici, sectoriale, care s-au dovedit a fi nefuncţionale. Şi-au dat seama că pierd bani, că nu sunt sustenabile, şi atunci a trebuit să facă un fond mare care să acopere toate sectoarele. Producţia vegetală să fie susţinută de cea animală, cea vegetală şi animală să susţină producţia horticolă la necaz, horticultura, animalele şi vegetalele să susţină micii fermieri sau cooperativele la necaz, ăsta este principul mutualităţii. Când diluezi acest concept, devine nefuncţional. Şi atenţie, fondul nu este opţional,trebuie făcut, există un regulament european în acest sens (...)”.(Mai multe, pe www.agroinfo.ro)