Pentru ca România să aibă un viitor economic care să transcendă ciclurilor electorale, într-o perioadă în care criza sanitară a produs turbulențe în economie și în rândul companiilor, cel mai responsabil gest din partea instituțiilor cu putere de legiferare ar fi să asigure o construcție bugetară care să garanteze revenirea economică.

Schimbările structurale pe care măsurile recent adoptate de Parlament le vor avea în construcția bugetară vor genera, conform BNR, cel mai mare deficit din ultimii ani:

- 11% din PIB, cu impact asupra capacității României de a avea acces la sume importante din fondurile europene și pot aduce schimbări din partea agențiilor de rating internaționale.

Problema majoră a unui deficit bugetar atât de mare este dificultatea sau chiar imposibilitatea finanțării acestuia pe piețele financiare. În plus aceste măsuri, ar putea declanșa revizuirea ratingului de țară pentru România, prin urmare, creșterea în continuare a costului datoriei publice ceea ce ar genera un efect negativ asupra întregii economii românești, mai ales în absența unei strategii de rambursare credibile.

Astfel, competitivitatea României va fi slăbită chiar din interior, iar recâștigarea pozițiilor de avantaj pierdute vor aduce costuri suplimentare pe termen mediu.

România se află deja sub procedura de deficit excesiv și trebuie să prezinte în această lună Comisiei Europene o strategie de consolidare fiscală, precum și Planul Național de Relansare și Reziliență care să fundamenteze alocarea și finanțarea din partea Uniunii Europene.

Conlucrarea tuturor factorilor de decizie Parlament, Guvern, Președinte, și luarea în considerare a tuturor acestor aspecte, atunci când agenda publică impune adoptarea unor măsuri ce pot afecta întreaga societate este, în opinia noastră, singura cale de rezolvare a problemelor ce stau în fața redresării economice a României.