Brașoveanul Mihai Tatu este cel care, alături de cei doi fii ai săi, a înființat o fermă de bovine cu 1.000 de capete de vaci de lapte și de carne. Ferma de vaci a familiei Tatu a pornit în 1993 cu doua 35 de viței. A urmat o perioadă lungă de investiții până ca efectivul afacerii să ajungă la 1.000 de capete de vaci de lapte și vaci de carne, iar strategia de dezvoltare a fost mereu clară. ”Avem vaci de lapte la ferma situată la Hăghig, județul Covasna, în timp ce vacile de carne sunt la ferma noastră din Feldioara, județul Brașov. Ne-am spus de la bun început că nu vom ține toate ouăle în același coș. Pentru că în perioadele în care piața laptelui scade, crește cererea de carne de vită și ne echilibrăm”, a declarat Mihai Tatu pentru Agrointeligența. Brașoveanul spune că pentru a obține profit din vaca de carne este nevoie de o investiție mai mare până la valorificare, iar cheltuielile se acoperă din vânzarea de lapte. ”Pentru o fermă de carne ai nevoie de un suport financiar. Să vinzi un taur la 500-600 de kilograme trebuie să investești în el un an, un an și jumătate. În această perioadă doar bagi bani, nu ai venituri. Noi având și ferma de lapte, cu vânzările acesteia susținem și activitatea afacerii cu vaci de carne”, explică Tatu. Fermierul a fost atent și în alegerea raselor de bovine din ferma sa. La cele de lapte a mizat pe Bălțata românească și pe Holstein. ”Fiecare are calitățile și vulnerabilitățile sale. La Holstein este producția mare de lapte, dar sunt mai pretențioase la hrană, au mai multe probleme de sănătate, se mntează mai greu. Bălțata românească este bine adaptată la condițiile din Ardeal, este mai robustă, iar la producția de lapte am avut surprize. Am avut chiar un exemplar care dădea 42 de litri de lapte pe zi. Era campioană”, declară Mihai Tatu. De ani buni, afacerea de familie livrează toată producția către un singur mare procesator pe care l-au câștigat cu calitatea și gustul dulceag al laptelui. Au investit o avere pentru echiparea fermei cu cele mai performante utilaje, iar laptele crud ajunge în procesare la doar 3 ore de la momentul mulsului. Mai multe, pe www.agrointel.ro