După cum se știe, anul trecut a fost promovată Legea 88, adică aceea care avea ca obiect etichetarea de origine a produselor lactate. Lucru, în sine, ca de obicei, bine intenționat. Dar: Ca de fiecare dată, într-un elan muncitoresc demn de o cauză mai bună, Parlamentul a votat, iar Președintele a promulgat o lege inaplicabilă.   Evident, ulterior a început partida de ping-pong dintre autoritățile de la București și Comisia Europeană, Guvernul, prin instiituțiile subordonate, fiind nevoit să transmită modificările la lege, cu scopul ca această să fie armonizată cu reglementările europene și pentru a evita intrarea României în stare de infrigement și din această cauză.   Zis și făcut! Încă dinainte de ziua de Mărțișor, responsabilii din domeniu s-au pus pe treabă, au modificat legea cum au crezut ei mai bine și, exact înainte de Ziua Internațională a Femeii, tovarăși, au trimis documentele la Bruxelles.   Cum, Rostenthal imagina România în celebrul tablou precum o femeie mândră și frumoasă din cale-afară, oficialii europeni s-au simțit datori și, o zi mai târziu, după ce documentele primite de la București au fost analizate și puse în discuție, au transmis cu această ocazie felicitări călduroase, înroșind obrajii bietei muieri, România, de la atâta plesnituri primite peste față. Și, iată de ce:   Potrivit surselor apropiate redacției Meat & Milk, actuala formă a Legii 88 a fost făcută praf, mai precis, muci! Mai mult, din cauza gravelor neconcordanțe dintre propunerea mândrei Românii și prevederile profesionistei coana Evropa, Danemarca, Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, și Polonia au propus respingerea demersului de la București.   Motive, câte-n lună și-n stele:   -Încălcarea procedurii de notificare a măsurilor naționale în faza de proiect (art. 45 din FIC) ceea ce pune în dificultate COM din punct de vedere juridic; măsurile nu pot fi notificate prin sistemul TRIS, care acceptă numai faza de proiect, pentru a putea fi analizat și de alte direcții din COM (DG GROW, DG AGRI);-Domeniul de aplicare al legii nu este bine definit, lipsa corelării între titlul legii și articole: nu este clar dacă măsurile se aplică numai laptelui proaspăt destinat consumului sau și laptelui proaspăt utilizat ca ingredient. Au fost solicitate clarificări asupra modului în care trebuie înțeles domeniul de aplicare al Legii 88/2016 și dacă acesta este în acord cu prevederile Regulamentului 1308/2013 care definește în mod exact laptele și produsele lactate. (Notă: menționăm că Regulamentul 1308/2013 referitor la organizarea comună a piețelor agricole prevede în anexa I, partea XVI și anexa VII, părțile III și IV definește laptele, laptele destinat consumului uman și produsele lactate, condițiile specifice în care --laptele poate fi îmbogățit cu proteine lactice și supus diferitelor tratamente precum și obligativitatea înscrierii pe eticheta însoțitoare a acestor modificări);-Justificarea măsurilor prezentată de RO este limitată la etichetarea originii și nu la celelalte aspecte reglementate în text(etichetare nutrițională, avertismente, promovare);-Măsurile adoptate nu respectă condițiile prevăzute în FIC respectiv prezentarea unor argumente care să dovedească legătura între calitate și origine (art. 38 și 39 din regulament);-Legea nu este limitată în timp și nu prevede un raport, așa cum au fost proiectele notificate anterior și adoptate de alte state membre. În cazul Franței, Greciei, Portugaliei, Italiei și Lituaniei măsurile naționale propuse referitoare la etichetarea suplimentară a laptelui și produselor lactate au fost transmise sub forma unor proiecte limitate în timp, restrânse la indicarea originii; au prevăzut un raport ce urmează să fie transmis COM și statelor membre în care vor prezenta impactul măsurilor asupra pieței, prețurilor, influența asupra modelelor de cumpărare și consum, impactul financiar pentru autoritățile de control și procesatori, impactul pe lanțul de aprovizionare;-Legea nu prevede o clauză de recunoaștere mutuală pentru a evita impactul negativasupra liberei circulații a produselor pe piața internă;-COM a indicat că există neconcordanțe majore între prevederile din FIC și cele din legea 88/2016 în unele cazuri fiind contrare acestora (definiții, declarația nutrițională, modul de prezentare a informațiilor pe etichetă ș.a.);-Rezerve asupra includerii în text a unor măsuri de promovare și finanțare a unor campanii de către autorități referitoare la consumul de produse românești, pentru cazuri similare fiind declanșate proceduri de infringement (ex. ”Buy Irish”);-În opinia unor state membre, interesul consumatorilor pentru informații legate de originea alimentelor poate fi satisfăcut de către producători prin adoptarea unui sistem voluntar de indicare a originii (cazul Suediei în care 80% din produse au indicate informații referitoare la origine);Drept pentru care, României i s-au solicitat explicații suplimentare care SĂ CONȚINĂ recomandările de mai sus. Dacă nu,...infrigement!   Așadar, cine are ochi, să citească. Cine are minte, să înțeleagă. Iar cine vrea să facă treabă, să se lase de prostii și să nu mai îngroape Industria națională a laptelui cu aberații legislative!