(Comunicat) Aproximativ 124 milioane de persoane din 51 de țări au fost afectate de insecuritate alimentară acută în 2017, cu 11 milioane de persoane mai mult decât în anul precedent – potrivit celei mai recente ediții a Raportului Global privind Crizele Alimentare.   Raportul definește insecuritatea alimentară acută ca și nivel de foame care reprezintă o amenințare imediată pentru vieți sau mijloace de trai.   Creșterea survine în mare parte din cauza unor conflicte noi și a insecurității intensificate în Myanmar, Nigeria de Nord-Est, Republica Democratică Congo, Sudanul de Sud și Yemen. Condițiile prelungite de secetă au dus de asemenea la recolte slabe consecutive în țările care se confruntă deja cu un nivel ridicat de nesiguranță alimentară și malnutriție în Africa de Est și de Sud.   Realizat în fiecare an de un grup de parteneri umanitari internaționali (lista completă mai jos), raportul a fost prezentat de către Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Programul Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite (PAM) pentru statele membre ale ONU în cadrul unui briefing de presă la Roma.   Criza alimentară este determinată de cauze complexe, cum ar fi conflictele, șocurile climatice extreme și prețurile ridicate ale alimentelor de uz curent, care acționează deseori în același timp, se constată în raport.   Situația dezvăluită de Raportul Global evidențiază nevoia urgentă de acțiune simultană pentru a salva vieți, mijloace de trai și pentru a aborda cauzele profunde ale crizelor alimentare, constată partenerii.   Principalii vinovați – conflictele și schimbările climatice   Conflictul a continuat să fie principalul motor al insecurității alimentare acute în 18 țări - 15 dintre acestea în Africa sau în Orientul Mijlociu. Acesta este motivul principal pentru majoritatea cazurilor de insecuritate alimentară acută din lume, reprezentând 60% din totalul global, sau 74 de milioane de persoane.   Dezastrele climatice - în special seceta - au fost, de asemenea, declanșatoare majore ale crizelor alimentare în 23 de țări, două treimi din ele în Africa și au fost responsabile de nesiguranță alimentară acută pentru aproximativ 39 de milioane de persoane.   Conflictele, catastrofele climatic și alți factori contribuie adesea la crize complexe care au consecințe devastatoare și de lungă durată asupra mijloacelor de trai ale oamenilor.   In comparație cu anul trecut, comunități întregi, mai mulți copii și femei au nevoie de sprijin nutrițional, iar dacă vrem să stopăm această tendință sunt necesare soluții de lungă durată.   Un drum dificil înainte Conflictul va rămâne probabil un factor major al crizelor alimentare din 2018, afectând Afganistanul, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, Nigeria de Nord-Est și regiunea Lacului Ciad, Sudanul de Sud, Siria și Yemen, precum și Libia și Sahelul Central (Mali și Niger), potrivit raportului.   Criza din Yemen va continua probabil să fie cea mai mare criză alimentară. Se așteaptă ca situația să se deterioreze, în special din cauza accesului limitat, a colapsului economic și a izbucnirii unor boli.   În același timp, impactul perioadei de secetă asupra producției de plante și animale va spori nesiguranța alimentară în zonele pastorale ale Somaliei, Etiopiei de sud-est și estul Kenyei, precum și în țările din Africa de Vest și Sahel, inclusiv Senegal, Ciad, Niger, Mali, Mauritania și Burkina Faso.   Răspunsurile care conteazăRaportul Global privind Crizele Alimentare reunește date și analize regionale și naționale din mai multe surse într-un singur document pentru a oferi o imagine clară a crizelor alimentare și a insecurității alimentare acute în țările afectate.   Prin furnizarea unei analize bazate pe dovezi, raportul demonstrează că, pe lângă ajutorul umanitar necesar de urgență, acțiuni pentru dezvoltare trebuie începute cât mai devreme, astfel încât să abordeze cauzele profunde ale vulnerabilității extreme, creând astfel sustenabilitate.   Rețeaua Globală împotriva Crizelor Alimentare lansată de Uniunea Europeană, FAO și WFP la Summitul Umanitar Mondial în 2016 este de așteptat să devină motorul principal din spatele platformei pentru acțiuni umanitare, dezvoltare și pace, promovând o coordonare sporită între agențiile umanitare și cele de dezvoltare.   Mesajele cheie la lansarea raportului au fost:   "Foamea și insecuritatea alimentară afectează viața a milioane de oameni din întreaga lume. În fața dezastrelor provocate de om și naturale, ar trebui să elaborăm un răspuns global mai robust și strategic la crizele alimentare." Raportul Global este un instrument esențial în punerea în aplicare a strategiei umanitare și de dezvoltare și ne sprijină în lupta noastră comună împotriva foame", a declarat Comisarul UE pentru Ajutor Umanitar și Managementul Crizelor, Christos Stylianides. Neven Mimica, Comisarul UE pentru Cooperare și Dezvoltare Internațională, a declarat: "Crizele alimentare vor deveni cel mai probabil mai acute, persistente și complexe, având în vedere tendințele actuale și cauzele lor radicale, cu efecte devastatoare asupra vieții a milioane de oameni. Am reușit cu succes să efectuăm împreună o analiză globală care se regăsește în Raportul Global privind Crizele Alimentare. Mă angajez pe deplin să adoptăm această abordare, deoarece sunt convins că un dialog global intensificat, o planificare comună și răspunsuri coordonate vor permite statelor UE, țărilor partenere cât și partenerilor săi internaționali să răspundă mai bine cauzelor crizelor alimentare ".   Într-un mesaj video, Secretarul General al ONU, António Guterres, a declarat: "Rapoartele de acest gen ne oferă date și analize vitale pentru a înțelege mai bine provocarea la care suntem supuși. Acum depinde de noi să luăm măsuri pentru a satisface nevoile celor care se confruntă cu flagelul zilnic al foamei și pentru a rezolva cauzele acesteia. "   "Trebuie să recunoaștem și să abordăm legătura dintre foame și conflict, dacă dorim să ajungem la foame zero. Investiția în securitatea alimentară și mijloacele de trai în situații de conflict salvează vieți, consolidează sustenabilitatea și pot contribui la susținerea păcii", a declarat directorul general al FAO José Graziano da Silva.   "Consecințele conflictului și a schimbărilor climatice sunt drastice: milioane de oameni disperați, înfometați. Lupta trebuie să se oprească acum, iar lumea trebuie să se unească pentru a preveni aceste crize care se întâmplă adesea chiar în fața ochilor noștri. Criza alimentară arată magnitudinea crizelor de astăzi, dar ne arată că, dacă reunim voința politică și tehnologia de astăzi, putem avea o lume mai pașnică, mai stabilă și în care foamea devine un lucru din trecut." David Beasley, directorul executiv al PAM.