Pesta porcină africană a fost în centrul atenției la Simpozionul European de Gestionare a Sănătății Porcine (ESPHM), organizat în cursul lunii septembrie în Utrecht-Olanda. La eveniment, specialiştii au observat încă o dată că factorul uman este cel mai important în transmiterea şi extinderea virusului şi, probabil, factorul esenţial care determină eșecul sau succesul acţiunilor de stopare, limitare şi eradicare a bolii.O industrie în fierbere   Sectorul de creştere a porcilor este în fierbere, din cauza febrei porcine africane care afectează multe țări din Europa de Est și Asia de Est. Mai ales în țările în care nivelul de biosecuritate sau informații sunt relativ scăzute, virusul reușește să călătorească rapid și să distrugă efectivele de porcine domestice. Cu toate acestea, iată, în Belgia, ţară considerată a fi dezvoltată, virusul febrei porcine africane apare în populația de mistreți, începând din septembrie 2018. Ce a determinat apariţia bolii?   La evenimentul citat mai sus, specialiştii au evidenţiat că factorul uman este acela care poate întări sau rupe lanţul PPA într-o țară. Iar Belgia oferă un exemplu în acest sens. Dacă, la jumătatea lunii iunie, virusul a fost constatat în 821 de cazuri în populația de mistreți din Belgia, conform cifrelor furnizate de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor, în ultimele săptămâni, doar câteva carcase contaminate s-au găsit în fiecare săptămână. În plus, până în prezent, Belgia a reușit să țină virusul în afara populației sale domestice de porci. În general, însă, abordarea Belgiei pare să aibă un succes moderat, până în prezent.   Nevoia de coordonare   Pentru a proba această idee, în cadrul simpozionului ESPHM, desfășurat la Utrecht, dr. Philippe Houdart, de la Agenția Federală Belgiană pentru Securitatea Lanțului Alimentar (FASFC), a oferit câteva informații detaliate despre situația din sudul Belgiei, provincia Luxemburg. El a explicat că este nevoie de coordonare, pentru a adopta o abordare adecvată a PPA, pe diferite niveluri de autoritate. În Belgia, responsabilitatea pentru gestionarea mistreților este la nivel regional, în timp ce FASFC federal este responsabil pentru problemele de sănătate la porci. În plus, a fost necesară crearea unei rețele între toate părțile interesate.   Dr. Houdart a discutat despre diverse opțiuni privind modul în care virusul ar fi putut intra în Belgia, toate legate de comportamentul uman greșit, cum ar fi virusul din alimente sau echipamentele dintr-o instalație militară, prin introducerea mistreților infectați și, interesant, el a menționat și introducerea intenționată. Specialistul belgian a informat că au fost analizate peste 5.000 de probe de sânge de porci domestici din aproximativ 1.000 de exploatații. Până în prezent, nu s-a confirmat niciun focar la porcii domestici din Belgia, prin urmare, Belgia are statutul „liber de PPA” la porcii domestici, ceea ce înseamnă că nu există restricții comerciale pentru restul țării, însă autorităţile sunt în stare de alertă continuă.   Ce să faci pentru a elimina virusul?   De asemenea, dr. Houdart a atins strategia de izolare pe termen scurt, care se reduce la prevenirea răspândirii virusului, de exemplu, prin zonare, măsuri preventive, împrejmuire, tactici de vânătoare adaptate la risc și colectarea mistreților morți. Pe termen mai lung, aceasta înseamnă eradicarea bolii, precum și eradicarea mistreților din zona afectată și o reducere semnificativă a mistreților din altă parte. Autoritățile au început acest proces la începutul lunii iunie, iar procesul, a explicat dr. Houdart, este necesar pentru a reduce potențialul noilor gazde pentru virusul PPA.   Dr. Houdart a discutat apoi ce măsuri au fost luate, pentru a se asigura că virusul va continua să stea departe de porcii domestici, cum ar fi de exemplu o mișcare cotrolată a porcilor și o supraveghere pasivă îmbunătățită. Multe dintre aceste măsuri arată ca cele luate în Republica Cehă, unde, de asemenea, s-a găsit infectată o turmă de mistreți, izolați în 2017. Țara a reușit să restricționeze focarele la 223 de mistreți și niciun porc domestic nu a fost infectat. În luna aprilie a acestui an, Republica Cehă a fost anunțată că va fi din nou liberă de PPA.   Extinderea zonelor infectate cu pestă porcină africană   Dr. Houdart a menționat că zonele afectate au fost extinse încă de la primele focare. De fiecare dată când s-a întâmplat acest lucru, trebuiau verificate noi ferme. În cazul în care biosecuritatea s-a dovedit a nu fi de prim rang, eutanasierea porcilor a fost obligatorie. De asemenea, dr. Houdart a atins problema gardurilor din zonele afectate de boală, acestea având un triplu scop: • Pentru a evita răspândirea bolii prin menținerea mistrețului îngrădit;• Pentru a facilita vânătoarea; și• Pentru a evita repopularea.   El a explicat că s-au folosit garduri metalice simplepe o distanţă de 100 km, fiind consolidate local de repelenți. El a menționat, totuși, că există autostrăzi sau sate care provoacă fragmentarea gardului.   România, oaia neagră a Europei? Nu, porcul roşu!   Dacă focarele din Belgia par a fi sub control, este interesant să vedem ce a determinat factorul uman în alte zone din UE. Dr. Andrea Gavinelli, în numele DG-Sante, parte a Comisiei Europene, a prezentat situația ASF din Europa dintr-un unghi mai amplu În afară de Belgia, virusul poate fi găsit și în statele baltice, Polonia, Ungaria, România, Bulgaria și Italia sau, mai degrabă insula Sardinia, care este o excepție în această listă, deoarece virusul este endemic acolo de mulți ani.   Dr. Gavinelli a prezentat câteva cifre interesante, adică statele membre ale UE cu PPA reprezintă împreună 18,4% din producția de porci și au avut grijă de 18,2% din toate exporturile, înainte de focare. El a rezumat, de asemenea, câte focare de fermă au avut loc în UE și, în special, în România, care a sărit de 1.164 de focare la porci domestici doar în 2018, iar acum a atins noi niveluri. Nu este de mirare atunci, că, în toate hărțile UE cu PPA ale Europei, România a primit o culoare roșie.   Dr. Gavinelli a rezumat o serie de domenii în care UE joacă un rol important și coordonator, cum ar fi de exemplu: regionalizarea, legislația, consultanță științifică, cercetarea, pregătirea, audituri, sprijin financiar, îndrumare, conștientizare publică, intervenție urgentă și cooperare internațională.   Reducerea la minimum a impactului negativ   În ceea ce privește regionalizarea, Dr. Gavinelli a spus că acest concept este aplicat pentru „diminuarea impactului negativ al focarelor de boli pe piața unică a UE și asupra exporturilor”. Din nou, importanța factorului uman a fost accentuată, atunci când a atins elementele cheie pentru o regionalizare de succes:   • Flexibilitate/predictibilitate;• Transparență;• bazat pe risc/proporționalitate;• Rapiditate.   Specialistul italian a menționat că s-au cheltuit în total aproximativ 95 de milioane de euro pentru programele și măsurile de urgență implementate de statele membre pentru combaterea PPA. Din analiza sa, a apărut o imagine că aproximativ jumătate din această sumă este destinată programelor de cercetare, iar cealaltă jumătate pentru măsuri de urgență.   La final, dr. Gavinelli a spus că pentru Uniunea Europeană, următorii pași se vor concentra pe cercetarea științifică, evaluarea riscurilor, revizuirea măsurilor europene, menținerea celei mai mari implicări politice și menținerea dialogurilor cu țările lumii a treia. Ca și cum ar fi vrut să sublinieze cât de important este să influențezi comportamentul uman, acești pași sunt completați de campanii de sprijin financiar și de conștientizare.