Industria lactatelor din România este vizată direct de noile reglementări europene și naționale privind eficiența energetică și reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța Uniunii Energetice și Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică stabilesc obligații clare pentru reducerea consumului și adoptarea surselor regenerabile. Potrivit Eurostat, procesarea laptelui necesită în medie între 0,2 și 0,3 kWh pentru fiecare litru, însă în România consumul este cu 10-15% mai mare decât media UE, conform datelor INS și ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Introducerea surselor regenerabile – panouri fotovoltaice, turbine eoliene de mici dimensiuni sau sisteme de cogenerare – poate reduce costurile energetice cu 20-30%. Exemplele din Polonia și Cehia, prezentate în rapoartele Comisiei Europene, arată perioade de amortizare de patru până la șase ani. Recuperarea căldurii reziduale din procesul de pasteurizare, tehnologie recomandată și de FAO, permite reutilizarea a până la 80% din energia termică pentru preîncălzirea laptelui crud sau pentru procesele de curățare. Implementarea unor sisteme inteligente de monitorizare și control al energiei, conforme cu standardul ISO 50001, permite ajustarea consumului în timp real. Experiența unor fabrici din Danemarca, documentată de European Dairy Association, arată reduceri ale consumului de 12% încă din primul an. Adaptarea la noile standarde energetice nu este doar o obligație legală, ci și o oportunitate de eficientizare și de creștere a competitivității. Fabricile care vor integra aceste soluții vor fi mai bine pregătite pentru cerințele de sustenabilitate impuse de legislația europeană și vor putea accesa mai ușor finanțări nerambursabile prin programe precum Fondul pentru Modernizare și Planul Național de Redresare și Reziliență.

(Foto: Freepik)