2009 se anunta un an cu multiple provocari pentru industria româneasca a carnii. Despre efectele crizei pe acest segment, despre dificultatile intâmpinate de procesatori, despre ce putem astepta de la Uniunea Europeana si nu numai, am vorbit cu un specialist in domeniu, Dl Mihai Visan, directorul executiv al ARC.

Criterii si avantaje pentru un membru ARCFDC: Când a fost infiintata Asociatia Româna a Carnii? MV: Asociatia juridica a fost infiintata in 1999, prin unirea a doua organizatii care activau in paralel: ROCARNE, fondata in 1993, care reprezenta firmele cu capital de stat, si ASIC, care reprezenta firmele noi, cu capital privat. Atunci, dupa doi ani de negocieri si tratative intense, s-a reusit aceasta unire pentru ca, intr-adevar, nu-si mai avea rostul existenta a doua organizatii paralele, mai ales ca privatizarea, cu chiu cu vai, se cam terminase. ARC are, la ora aceasta, 51 de membri, societati comerciale care activeaza in principal in procesarea carnii si a caror productie reprezinta cam 60% din productia nationala de mezeluri. FDC: Ce criterii trebuie sa indeplineasca un membru al Asociatiei? MV: În primul rând, conteaza profilul - daca nu e procesare, trebuie sa fie un domeniu conex: furnizori, in speta cei de membrane, ingrediente, abatoare sau beneficiari, fie din amonte, fie din aval, legati de acest sector de prelucrare a carnii. Majoritatea membrilor sunt fabrici de procesare, unii dintre ei au si partea de abatorizare, iar câtiva s-au extins si in partea de crestere a animalelor. Pe lânga aceasta conditie, noi cerem, de la inceput cazier fiscal, semnarea unui angajament de loialitate fata de statutul si de obiectivele Asociatiei si completarea unor date statistice elementare. FDC: Care sunt facilitatile si avantajele unui membru ARC? MV: Prima noastra misiune este sa reprezentam interesele membrilor; facem lobby pe lânga autoritati, pe lânga alte institutii, pentru ca mediul economic sa fie favorabil dezvoltarii sectorului nostru si, pe plan general, competitiei loiale. Avem o mare problema cu economia subterana si rezolvarea acesteia este un obiectiv pe care il impingem in discutiile cu autoritatile de resort. Un alt capitol important este informatia. Furnizam membrilor nostri, zilnic, stiri privind piata europeana si nationala, legislatie, informatii comerciale, oferte. De asemenea, cautam sa facilitam includerea membrilor nostri in orice program cu sustinere de la buget sau externa si in proiecte de asistenta destinate in special IMM-urilor. În plus, mai avem si un laborator, cu o parte de chimie si una de bacteriologie, in care executam analize pentru membrii nostri, la tarife mult mai mici decât cele practicate pe piata. 2008: un an al provocarilor, desi nu a oferit mari surprizeFDC: Cum a fost anul 2008, in comparatie cu anul 2007, pentru industria româneasca a carnii? MV: Cel putin ca volum de productie, ne mentinem in tendinta ultimilor ani si anume se inregistreaza o crestere de 5 pâna la 10 % a productiei fizice de mezeluri. Anul 2008 nu a avut mari surprize, desi provocarile au fost multe. Am avut dificultati din cauza cresterii pretului carnii de porc, principala materie prima, cu vreo 30%. În ultima parte a anului trecut, si carnea de vita a crescut, iar noi nu am putut transfera, automat, aceste costuri in preturi, pentru ca piata nu le suporta. Aici intervine un alt punct sensibil, relatia cu marile magazine, care preseaza pe pret, cer tarife de marketing s.a. Oricum 2008 nu a fost atât de rau cum credeam; principalul aspect pozitiv este ca nu a crescut ponderea importurilor de mezeluri fata de anul 2007. Este o balanta aproape de zero intre importuri si exporturi. FDC: În 2008, circa 200 de procesatori au disparut din cauza nealinierii la normele UE? Credeti ca aceasta concentrare a pietei de producatori-procesatori de carne din România este benefica? A crescut astfel calitatea produselor? MV: Din evidentele ANSVA, exista la ora asta aproape 500 de unitati de procesare de carne rosie, dintre care unele au o perioada de tranzitie pâna la sfârsitul anului. O buna parte dintre acesti agenti economici care, teoretic, au disparut pe motive de siguranta alimentelor, au exploatat niste exceptari si derogari si au trecut in alta categorie, in asa-zisa vânzare cu amanuntul, in care promiti ca te limitezi la o anumita productie - naiba stie cine te verifica - iar o alta categorie, si mai isteata, s-a orientat catre produsele asa- zise traditionale. Este trist ceea ce a facut Ministerul Agriculturii, pornind de la o idee generoasa si europeana, si anume ca s-a acordat cu destula usurinta acest atestat de produs traditional. Daca va uitati pe site-ul MADR, veti vedea zeci de slanine afumate Visan, Chitila, Ciuperceni…, veti vedea firme care si-au inregistrat 15 produse traditionale - care, de fapt, sunt mezeluri - si produc linistite in continuare fara sa aiba habar de normele europene. Zicem ca au disparut dintre unitatile autorizate dar, de fapt, multe dintre ele au aparut aici. Din pacate, multi dintre ei sunt si principalii clienti ai economiei subterane, despre care nu avem niciun semnal ca ar fi scazut in 2008, ba dimpotriva, in ultimele luni, controlul a lasat total de dorit si, ca atare, economia neagra chiar a inflorit si are toate sansele sa creasca in continuare cu atâtea taxe si impozite si, in primul rând, cu un TVA atât de mare. Oricum, cele câteva produse care sunt traditionale românesti, prin acest joc, sunt bagatelizate si inundate intr-o mare de falsuri, si astfel ne pierdem piata noastra, daramite sa vindem si la altii. FDC: Tot in 2008 am avut parte de scandalul dioxina. Credeti ca acesta a influentat pe termen lung obiceiurile de consum ale românilor? MV: Pe termen lung sper ca nu. Însa cu vreo 2 saptamâni, inainte de Craciun, adica tocmai când ne asteptam sa vindem mai mult, nu s-a vândut aproape nimic, mai ales in ceea ce priveste mezelurile. La carne, a fost o pauza de o saptamâna dupa aceea, informatiile au curs, s-au facut precizari si s-au mai calmat spiritele. Deoarece s-a vorbit ca o anumita cantitate s-a folosit in procesare, a daunat foarte mult producatorilor de mezeluri. Catre sfârsitul perioadei, lucrurile au revenit la normal mai ales ca, intre timp, informatiile de la UE au fost certe - nu exista efecte asupra organismului chiar pentru cei care, din nefericire, au consumat aceasta carne. Din pacate, am pierdut acest vârf, pe care il avem de obicei. FDC: Credeti ca autoritatile si media au reactionat corect atunci? MV: La nivel central, s-au facut corecturi si, pâna la urma, s-au dat semnalele care trebuiau sa se dea. Din pacate, la nivel judetean, am vazut directori de DSV-uri care au nominalizat firme, ceea ce nu este voie, este ilegal; noi am promis membrilor nostri sprijin daca ei vor sa ceara daune. Este contra procedurilor europene pentru ca firmele astea nu aveau nicio vina; se vede din asta ca autoritatile noastre, mai ales cele la nivel local, nu au practica europeana, nu cunosc legislatia, nu stiu cum sa procedeze si au raspuns, de multe ori, necorespunzator. Ca o lectie generala, avem nevoie de competenta si de o reactie clara la asemenea incidente care se intâmpla in orice tara a lumii. Daca ai oameni competenti, stapâni pe ei, si in momentul in care ai rezultate la analize si iesi in media si spui care este adevarul devine absolut clar ca greutatea pozitiei tale este mai mare decât a industriei. Eu, ca asociatie, daca ies in presa si spun ca nu este adevarat, lumea nu ma baga in seama pentru ca se crede ca imi apar interesele, dar când o autoritate neutra si competenta face asta, linisteste lucrurile pentru ca, in final, panica nu foloseste nimanui. În 2009, consumatorii se vor orienta catre produsele ieftineFDC: Vecinii nostri maghiari deja se plâng in legatura cu anul 2008. Asociatia corespondenta Arc de acolo a constatat ca au scazut consumul si, implicit, vânzarile, la preparatele din carne, fata de anul trecut. România este in aceeasi situatie? MV: Noi suntem intârziati in toate, ca atare, pâna si lucrurile negative, precum criza, se resimt mai târziu. La noi pe piata, fenomenele nu s-au manifestat decât catre luna decembrie, si nu la alimente. Colegii unguri au fost in alta situatie, pentru ca la ei criza s-a simtit mai devreme. FDC: Care sunt previziunile pentru 2009? MV: Noi credem ca ceea ce s-a intâmplat in alte tari, volens nolens, va aparea si pe piata noastra si anume orientarea consumatorilor catre produsele ieftine. Ma refer la substituirea in buna parte, a unor categorii de alimente, cu altele mai putin scumpe. Este desigur un fenomen firesc si neplacut atât pentru consumatori, in primul rând, cât si pentru noi ca industrie pentru ca produsele cu valoare adaugata nu vor mai fi asa cautate cum au fost pâna acum. Riscul cel mai mare, in acest context al cresterii costurilor unor imputuri, al cresterii costului creditului si al orientarii consumatorului catre produse ieftine va fi scaderea calitatii. Este clar ca multi dintre producatori, aflati intre ciocan si nicovala, nu vor avea de ales. Asa s-a intâmplat si in alte tari. FDC: Credeti ca vor creste preturile de raft? MV: La nivelul Uniunii Europene, previziunile sunt ca, in prima jumatate a acestui an, carnea de porc se va scumpi cu vreo 10 - 15% din cauza faptului ca efectivele au scazut intr-o oarecare masura din cauza anului 2007 si inceputul lui 2008, care au fost catastrofale pentru fermieri. Însa aceasta scumpire a carnii de porc depinde foarte mult de ceea ce se intâmpla in Rusia. Aceasta tara este cel mai mare importator de carne de porc, daca criza afecteaza piata ruseasca si nu se mai cumpara atâta carne din UE, carnea respectiva ramâne pe piata si aceasta scumpire care se preconizeaza poate sa nu mai apara. Eu cred ca majorari sensibile la produsele din carne nu vom inregistra in acest an, pentru ca este greu, daca nu imposibil, sa le impui unei piete in care puterea de cumparare, si asa scazuta, s-a mai dus un pic in jos. FDC: În afara de dependenta producatorilor români de carnea din import - circa 80 % din totalul procesat - ce alti factori mai pot interveni in pretul de raft? MV: Conteaza euro, in primul rând, adica rata de schimb, tocmai datorita acestui import. Mâna de lucru a fost o mare problema, pâna anul trecut, cresterea de salarii a trebuit sa fie galopanta, pentru ca nu aveam oameni. Începând de anul acesta, se resimte insa un trend invers, din pacate pentru oamenii care muncesc in aceasta industrie unde majorari spectaculoase de salarii nu vor mai fi. De mare ajutor ar fi deblocarea pietei bancare, pentru ca majoritatea procesatorilor au credite in derulare sau ar vrea sa faca credite, pentru ca, ma tem ca, in aceasta conjunctura, fondurile structurale nu vor fi accesate. FDC: Ce putem astepta de la UE? MV: Uniunea ne da banii, dar trebuie sa avem ceilalti 50%, iar daca nu se deblocheaza situatia la banci nu sunt bani; daca sunt ceva, pentru ca esti client serios, de multi ani, ti-i ofera in niste conditii prohibitive, si mai e si criza. Într-un asemenea ambient, nu iti vine nici sa te extinzi, nici sa te modernizezi, pentru ca stii ca poti sa blochezi oricând cash flow-ul si sa iesi de pe piata. FDC: Cu siguranta, se va inregistra o scadere de consum pe produsele premium. Credeti ca se va inregistra o scadere pe toate segmentele de preparate, in general? MV: Depinde de profunzimea efectelor crizei la nivelul populatiei. Daca lucrurile nu se inrautatesc mult fata de situatia actuala, nu cred ca acest consum, care oricum este printre cele mai modeste din Europa, va scadea marcant; poate câteva procente, dar nu foarte mult. Noi, cel putin statistic, consumam peste 60 de kg de carne pe an, ceea ce este cel putin departe de media europeana de 90 de kg. La nivelul mezelurilor, cu 12 kg, iarasi suntem la jumatatea mediei Uniunii Europene. E cert ca asta se intâmpla din cauza lipsei banilor si nu pentru ca am fi o natie de vegetarieni. FDC: Ce masuri ar trebui sa ia guvernul, pentru a-i ajuta pe procesatori? MV: Guvernul si diversele ministere ar trebui, in primul rând, sa ia in serios economia neagra, pentru ca acest segment ne afecteaza pe noi, in mod direct, si asta de multi ani. El va afecta România in general, pentru ca, datorita reglementarilor europene, aceasta economie va incepe sa scada la un moment dat, dar, daca ea persista inca mult timp de acum incolo, luând piata agentilor economici seriosi si corecti, vom descoperi, peste câtiva ani, ca locul acestora va fi fost luat de produsele din afara. Trebuie luata in serios aceasta economie subterana si actionat nu numai la nivelul declaratiilor impotriva ei. Mai este si reducerea TVA, de care vorbeam, si care ar ajuta la restrângerea economiei subterane, find, in acelasi timp, si un ajutor dat populatiei, pentru ca, de la 19% la 9%, cât propunem noi - ca sa nu fie 5%, cât zic unii - totusi este o diferenta care s-ar putea simti. Mai dorim, de asemenea, ca legislatia europeana sa se aplice ca si in alte tari, ceea ce insemna ca atât partea de siguranta alimentului, cât si normele de calitate si posibilitatea de stimulare a micii productii de preparate traditionale sa se faca, intr-adevar, catre scopul pe care il gândeste si Europa si nu pentru a constitui portite de iesire pentru cei care eludeaza legea. În sfârsit, guvernul ar trebui sa faca tot ce se poate pentru ca efectele crizei sa fie atenuate la nivel general, pentru ca asta ar ajuta si populatia, care sunt consumatorii nostri si ar preveni blocajul economic care ne pândeste. FDC: Credeti ca, in industria carnii, se vor inregistra concedieri masive, falimente, perluari din afara, din cauza efectelor crizei? MV: În acest sector, poate mult mai putin decât in alte parti; cred ca 2009 va fi nu cu mult mai rau decât 2008 si atunci vom beneficia cam de aceleasi efective de oameni. Au fost tentative, in anii trecuti, de preluari din afara insa foarte putine au fost concretizate. Cred ca 2009 nici pentru straini nu este un an in care sa se tot extinda si sa acapareze. Cam toata lumea sta la cutie, toti se tem de orice si de aceea nu se misca lucrurile.