Diferențele semnificative dintre prețul cărnii la poarta fermei și cel din retail au readus în prim-plan funcționarea lanțului agroalimentar din România. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a semnalat public necesitatea unei intervenții instituționale, solicitând Consiliului Concurenței să analizeze mecanismele prin care produsele ajung pe raft și modul în care se formează prețul final. Contextul este unul sensibil: fermierii reclamă presiuni comerciale și dificultăți de acces în rețelele de retail, în timp ce consumatorii plătesc prețuri în creștere.

Datele din sector indică o diferență consistentă între nivelurile de preț. În prezent, porcul viu este valorificat la fermă la aproximativ 4,3–4,8 lei/kg, în timp ce carnea de porc ajunge în magazine la 17–28 lei/kg, în funcție de produs și canalul de distribuție. Această diferență reflectă atât costurile intermediare – abatorizare, procesare, logistică și retail – cât și structura pieței. Totuși, potrivit semnalelor transmise de ministrul Agriculturii, nivelul acestor diferențe ridică semne de întrebare privind echilibrul comercial și accesul producătorilor locali în lanțurile de aprovizionare.

Pe fondul acestei situații, Florin Barbu a evidențiat și problema intermedierii, inclusiv utilizarea unor structuri comerciale înregistrate în afara țării pentru a facilita accesul pe piață. În același timp, observațiile din piață arată o prezență ridicată a produselor din import, în special din state membre precum Spania sau Germania, în condițiile în care producția internă acoperă doar parțial consumul. Conform datelor Eurostat și INS, România rămâne un importator net de carne de porc, ceea ce amplifică presiunea competitivă asupra fermierilor locali.

Analiza solicitată Consiliului Concurenței are rolul de a clarifica dacă există bariere structurale sau practici comerciale care afectează concurența și distribuția valorii pe lanț. În lipsa unor ajustări, riscul este dublu: reducerea capacității interne de producție și menținerea unor prețuri ridicate pentru consumatori. Din această perspectivă, intervenția instituțională devine relevantă nu doar pentru corectarea unor posibile disfuncționalități punctuale, ci pentru o evaluare mai amplă a modului în care funcționează piața alimentară în România.

(Foto: Freepik)