În ziua de 1 ianuarie 2017 vom sărbători trecerea a zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Ce a însemnat această perioadă pentru sectoarele de carne și lapte ale României, unde am ajuns și, mai ales, cum vor arăta aceste industrii în anul 2027? Pentru a creiona o imagine cât mai apropiată de adevăr, am adresat câte trei întrebări președinților principalelor asociații profesionale din domeniu. Cele trei întrebări au fost:1: Care era stadiul de dezvoltare al afacerilor din segmentul pe care îl coordonați, în anul 2007?2: Care este nivelul la care se află în acest moment?3: Cum va arăta industria în care activați în anul 2027?   Menționând că mini-interviurile sunt publicate în serial, iată ce răspuns am primit de la domnul Dorin Cojocaru, Președinte APRIL:   Dorin Cojocaru, Președinte APRIL:În 2007, fiecare județ avea cel puțin o fabrică de procesareCum am fost: Dacă ne referim la total volume procesate și cifră de afaceri a Industriei de procesare a laptelui, aceasta valora puțin peste două miliarde de euro. Însă, balanța comercială de import-export era favorabilă României, nu aveam atâtea importuri. În plus, fiecare județ avea cel puțin o fabrică de procesare.   Cum suntem: În momentul de față, cifra de afaceri a sectorului de procesare este de cca 1,4 miliarde de euro, iar balanța comercială este net în favoarea comerțului intracomunitar, importurile de lactate fiind preponderente. Din păcate, dacă vorbim despre procesare, acum sunt județe în care nu funcționează nicio fabrică de lactate. Dezvoltarea regională a suferit, structura industriei a suferit și ea, existând mari dezechilibre care le creează mari probleme fermierilor. Și structura furnizorilor de lapte s-a modificat: crește ponderea fermelor medii și mari. Or, pentru procesatori, acest lucru este foarte important, din punct de vedere logistic, al trasabilității, al siguranței alimentare etc.   Cum vom fi: Industria, mediul de afaceri, economicul din România sunt dependente de politic, deși ar trebui să fie invers. Și ambele sunt dependente de situația geopolitică. În plus, n-avem materii prime cât ne-ar trebui (cu un plus, pe vară, și deloc, iarna), avem o legislație incoerentă, neconcurențială, o piață ultra-volatilă, iar anul 2027 îmi pare a fi în ceață. Încă o problemă gravă: Industria se confruntă deja cu lipsa forței calificate de muncă. Nu mai găsești tehnicieni, nu găsești manipulatori, nu găsești sudori, mecanici de întreținere, nu mai există personal calificat mediu. De aceea, repet, văzut de acum, anul 2027 e în ceață.