Cum s-a schimbat obiceiul de consum al românilor? La această întrebare a încercat să răspundă Consiliul Concurenței, care a analizat ”Modul de definire a pieţei relevante a retailului alimentar”. În acest sens, instituția amintită mai sus a comandat ”Sondajul privind comportamentul consumatorului și factorii care influențează decizia de cumpărare (…)”. Sondajul a fost realizat de compania de cercetare a pieţei Manucode Consulting and Research, cu o marjă de eroare de 2,89%, şi a urmărit să observe schimbările apărute în comportamentul consumatorului atunci când achiziţionează bunuri de larg consum. Structura chestionarului a inclus următoarele:  nivelul cheltuielilor şi frecvenţă la achiziţii; supermarketuri frecventate; timpul necesar pentru a ajunge la magazin etc..Mașina personală, principalul mijloc de transport   Potrivit datelor colectate, se poate observa că mașina personală este principalul mijloc de transport preferat de către persoanele intervievate (49%), iar majoritatea persoanelor alocă maxim 10 minute pentru a ajunge la magazinul frecventat cel mai des. Similar rezultatelor de la nivelul municipiului Bucureşti, cei mai mulți respondenți de la nivel naţional, merg cu mașina personală (45%), pentru cumpărăturile principale, urmaţi de cei care merg pe jos cu o pondere de 29%, iar cei care utilizează transportul în comun reprezintă 19%.   Majoritatea respondenților aleg să meargă cel mult un km (47%), în timp ce 86% merg cel mult 3 km, de acasă până la magazinul frecventat cel mai des, pentru achizițiile de consum curent. Dintre cei care merg cel mult un km până la magazinul cel mai des frecventat, cei mai mulți merg pe jos, fiind urmați de cei care se deplasează cu mașina.   Se poate concluziona că marea majoritate a respondenților (86%) sunt dispuși să se deplaseze pe o distanță de maxim 3 km pentru a realiza cumpărăturile pentru consum curent. Aceeaşi situaţie se poate constata şi la nivel naţional, majoritatea parcurgând o distanţă de acasă până la magazinul frecventat cel mai des pentru achizițiile de consum curent. Acestia se deplasează cel mult 1 km (46%), iar 83% dintre respondenţi merg pe o distanţă de până la 3 km. Dintre cei care merg cel mult un km până la magazinul frecventat, cei mai mulți merg pe jos (48%), fiind urmați de cei care se deplasează cu mașina (29%).   De mai multe ori pe lună și cu bani puțini   Analizând frecvenţa cu care consumatorii merg sa achiziţioneze produsele alimentare de consum curent, dar şi cât cheltuie pentru achiziţia acestora, se poate observa că, indiferent de valoarea cheltuielilor săptămânale realizate din supermarket, respondenții preferă să meargă de mai multe ori pe lună la supermarket (o dată sau de mai multe ori pe săptămână). Deşi aceleași concluzii se pot constata şi la nivelul municipiului Bucureşti, la nivel naţional este mai vizibil faptul că aceia care merg la cumpărături cu o frecvenţă mai mare au tendinţa de a cheltui mai puţin, faţă de cei care merg doar o dată pe saptămână la supermarket. Cea mai mare diferenţă este la respondenţii care cheltuie sume de până la 50 de lei pe vizită.   La întrebarea referitoare la cheltuielile săptămânale, cele mai multe persoane au declarat că, pentru produsele de consum curent cheltuiesc săptămânal, indiferent de forma de comerţ vizitată, între 101 și 200 de lei, existând ponderi semnificative și apropiate până în limita a 300 de lei. La nivel naţional, ponderile urmează aceeaşi linie cu cele de la nivelul municipiului Bucureşti, cei mai mulţi respondenţi încadrându-se în intervalul 100-200 lei, 86% din totalul respondenţilor cheltuind sub 300 de lei.   În completarea analizei cheltuielilor totale, s-a urmărit evidențierea cheltuielilor săptămânale în magazinele de tip supermarket/comerţ modern. Se poate observa că, în supermarket, 94% dintre respondenții din Bucureşti cheltuiesc sub 300 de lei și 53% cheltuiesc sub 100 de lei. Ponderile sunt aproximativ la fel şi la nivel naţional: 92% cheltuiesc sub 300 de lei. Pe de altă parte, numărul de persoane care cheltuie sub 100 de lei și sub 300 de lei în supermarket este mai mare, față de distribuția pentru cheltuielile săptămânale, indiferent de forma de comerţ. Acest lucru se observă atunci când cei care cheltuie sume mai mari pentru cumpărături, în momentul în care își defalcă achizițiile, constată că acestea sunt ușor mai reduse în supermarket, trecând astfel la o categorie de cheltuială inferioară. Mai mult la, și de la supermarket   Doar 8% dintre consumatori au declarat că, în general, merg la magazinele de cartier și, doar ocazional, la supermarket. În proporție de 59%, au afirmat că merg pe jos până la magazinele mici de cartier și aproximativ 50% au venituri nete per gospodărie sub 2500 de lei. Spre comparație, doar 36% dintre cei care merg la supermarket au un venit mai mic de 2500 de lei. Dintre persoanele care au declarat că se bazează pe magazinele de cartier în realizarea achizițiilor săptămânale, doar 6,7% le-au indicat ca reprezentând magazinele de unde își fac, în mod frecvent, principala achiziție de bunuri de consum curent.   Aceste cifre exprimă o preferință redusă a respondenților pentru magazinele mici de cartier. Mai mult, 56% din persoanele care se bazează pe magazinele mici de cartier, merg de mai multe ori pe săptămână pentru aprovizionarea principală a gospodăriei și doar 20% merg o dată pe săptămână la cumpărături. Cele mai multe persoane dintre cele care frecventează magazinele mici de cartier, indiferent dacă fac acest lucru de mai multe ori pe săptămână sau o singură dată pe săptămână, achiziționează bunuri de consum cuprinse între 101 și 200 de lei. Aceste rezultate arată faptul că alegerea dintre supermarket versus magazine mici de cartier nu este diferențiată în funcție de bugetul alocat. De fapt, hipermarket!   Carrefour, Kaufland, Cora, Penny Market, Auchan, Mega Image, Profi, Lidl, Billa, Metro Cash & Carry, Selgros Cash & Carry au fost considerate ca făcând parte din comerţul modern. În aceste condiții, 96,7% dintre respondenții de la nivelul municipiului Bucureşti şi 92% de la nivelul ţării au declarat că merg la hipermarket/supermarket pentru cumpărăturile considerate principală achiziție. Doar 6,7% dintre persoanele chestionate la nivel de Bucureşti și 26% dintre persoanele chestionate la nivel național au spus că merg la magazine mici de cartier. Procentul mai mare al celor care merg la magazinele mici de cartier de la nivel național poate fi explicat prin faptul că există mai puține magazine de tip modern în apropierea consumatorilor, la nivelul țării.   Faptul că numărul de persoane care frecventează supermarketurile pentru a-și face cumpărăturile, în detrimentul magazinelor mici de cartier, este foarte apropiat de numărul de persoane care au indicat că merg în general la supermarket, demonstrează afirmaţia că majoritatea persoanelor intervievate preferă supermarketul pentru cumpărăturile cele mai frecvente, iar cei care merg la magazine mici de cartier reprezintă o categorie destul de slab reprezentată. Dintre cei care folosesc supermarket-ul pentru cumpărăturile cele mai frecvente, 43% merg de mai multe ori pe săptămână (45% la nivel naţional), și 40% merg o singură dată pe săptămână.  Indiferent dacă respondenții din Bucureşti merg la cumpărături o dată sau de două ori pe săptămână , suma cheltuită pentru achizițiile săptămânale se încadrează între 101 și 200 de lei. La nivelul ţării, proporţiile nu se modifică.   Aceste rezultate arată un profil al consumatorului orientat către supermarket, magazinele mici de cartier și piața reprezentând alternative puțin exploatate de consumatori. Chiar și ocazional, majoritatea consumatorilor preferă celelalte supermarket-uri, ponderea celor care aleg magazinele mici de cartier sau piața fiind de 15% din total respondenți pentru fiecare categorie, în București, respectiv 9% și 8% la nivel național. Dacă magazinele mici de cartier sau piața ar fi constituit alternative puternice pentru supermarket, ne-am fi așteptat ca acestea să ocupe ponderi semnificative în preferința respondenților, cel puțin ca opțiune ocazională.   Concluzii: Magazine mici de cartier

1. Foarte puţini consumatori se bazează pe magazinele de cartier pentru realizarea cumpărăturilor (cca. 6-8%);
2. Majoritatea respondenţilor merg pe jos la magazinele mici de cartier;
3. Majoritatea consumatorilor care se bazează pe magazinele de cartier merg de mai multe ori pe săptămână la cumpărături;
4. Achiziţiile săptămânale din magazinele mici se încadrează în intervalul 101-200 lei;
5. În cazul cumpărăturilor ocazionale, ponderea celor care aleg magazinele mici de cartier sau piața creşte în Bucureşti de la 7% la 15%, în timp ce ponderea persoanelor care declară că merg la supermarket ocazional pentru cumpărături curente scade cu doar 5%. La nivel naţional, ponderea celor care frecventează ocazional magazinele mici de cartier în totalul eșantionului scade de la 26%, la 9%. 6. Majoritatea respondenţilor care aleg magazinele de cartier au venituri nete per gospodărie sub 2500 de lei.

Concluzii: Comerţ modern

1. Peste 96% dintre consumatorii din Bucureşti se bazează pe supermarketuri pentru realizarea cumpărăturilor (92%, la nivel naţional);
2. Majoritatea merg cu maşina personală la magazinele de tip supermarket;
3. Achiziţiile principale din supermarket se fac o dată sau de mai multe ori pe săptămână;
4. Achiziţiile săptămânale principale din comerţul modern se încadrează in intervalul 101-200 lei, iar 94% cheltuie până la 300 de lei;
5. În cazul cumpărăturilor ocazionale, ponderea celor care aleg comertul modern scade cu doar 5% (18% naţional).
6. Majoritatea celor care aleg supermarket-ul are venituri nete per gospodărie peste 2500 de lei.