Industria cărnii din România se confruntă în 2025 cu una dintre cele mai mari provocări din ultimele două decenii: criza acută a forței de muncă calificată, în paralel cu presiunea modernizării tehnologice. Producătorii mari și mici din sectorul cărnii de porc, vită și pasăre sunt nevoiți să își regândească modelele de producție pentru a rămâne competitivi într-o piață europeană extrem de exigentă.

Deficitul de muncitori specializați: o problemă sistemică

Conform datelor INS și ale Asociației Române a Cărnii (ARC), în prezent, peste 25% din posturile din abatoare și unități de procesare sunt neocupate. Mulți dintre muncitorii calificați au emigrat în țări cu salarii mai mari (Germania, Olanda, Danemarca), în timp ce noile generații evită acest domeniu, perceput ca fiind greu și slab remunerat.

Pentru a face față, marii procesatori (ex. Smithfield România, Elit sau Carmistin) au început importul de muncitori extracomunitari, în special din Vietnam, Bangladesh și Nepal. În 2024, au fost emise peste 7.000 de permise de muncă doar în industria alimentară, dintre care o mare parte au fost alocate sectorului cărnii.

Automatizarea liniilor de procesare – realitate, nu opțiune

În paralel, digitalizarea și robotizarea devin soluții inevitabile. Conform unui raport PwC România, automatizarea poate reduce cu până la 30% costurile operaționale și cu 40–50% dependența de forță de muncă în secțiile de tranșare și ambalare.

Exemple relevante:

• Kosarom a investit în 2023 peste 4 milioane euro în linii automatizate de ambalare MAP (Modified Atmosphere Packaging).
• La Transavia, un proiect-pilot de vision AI ajută la detecția automată a imperfecțiunilor în carcasele de pui, reducând pierderile cu peste 12%.

Certificarea și trasabilitatea digitală – cerințe obligatorii în UE

Noua legislație europeană privind trasabilitatea alimentară (Reg. 2023/2673/CE) impune, începând cu iulie 2025, monitorizarea digitală a întregului flux de producție, de la fermă la raft. România este încă în urmă: doar 38% dintre abatoare și 52% dintre unitățile de procesare au implementat sisteme ERP sau WMS compatibile cu cerințele UE.

Tot mai mulți operatori din sector aleg soluții de tip blockchain pentru a garanta consumatorului trasabilitatea completă, în special în comerțul de export.

Exportul – oportunitate majoră pentru carnea românească

În ciuda provocărilor interne, exporturile românești de carne au crescut cu 18,4% în primul semestru din 2025, potrivit MADR. Creșterea vine în special din:

• Carne de pasăre exportată în Germania, Grecia și Olanda;
• Organe și subproduse către piețele din Africa de Nord;
• Carne halal certificată pentru țările din Orientul Mijlociu.

Producătorii cu cele mai bune performanțe sunt cei care au reușit să combine standarde sanitare riguroase, traseabilitate digitală și adaptarea la cerințele culturale ale piețelor externe.

Concluzie: supraviețuiește cine se adaptează

Industria cărnii din România nu mai poate funcționa după modele învechite. Supraviețuirea și dezvoltarea depind de:

• investiții în automatizare și AI industrial;
• atragerea și formarea continuă a forței de muncă locale;
• implementarea rapidă a sistemelor digitale de trasabilitate și control al calității;
• diversificarea piețelor externe și a produselor cu valoare adăugată.

Sprijinul public, prin PNS 2023–2027 și fondurile europene pentru digitalizare și bunăstare animală, poate face diferența între o industrie stagnantă și una pregătită pentru export și inovație.

(Foto: Freepik)