Nandini Roy Choudhury, Consultant Senior la Future Market Insights (FMI), o firmă globala de cercetare și consultanță de piață, a examinat modul în care pare că epidemia de coronavirus va reorganiza unele dintre cele mai populare tendințe alimentare. Iată concluziile analizei, publicate în European Supermarket Magazine.

Panica, principalul inamic al pieței

Ca eveniment tipic de „lebădă neagră”, pandemia COVID-19 a luat lumea complet prin surprindere. Criza rapidă se desfășoară astfel încât să avem un impact redus asupra lanțului alimentar global, iar piețele sunt relativ stabile.

Cu toate acestea, situația s-ar putea schimba în rău, atunci când panica provocată de anxietate de către importatorii de alimente pune stăpânire pe mediul de afaceri sau măsurile de retenție legate de coronavirus împiedică deplasarea mărfurilor lumii, spre locul unde sunt consumate.

Odată cu sosirea primăverii, fermierii din emisfera nordică ar trebui să intre în sezonul de creștere a activității, angajarea lucrătorilor, achiziționarea de semințe și îngrășăminte și preluarea comenzilor. Cu toate acestea, măsurile stricte pentru a preveni răspândirea COVID-19 descarcă unele dintre aceste eforturi.

În timp ce unele lucrări continuă cu o întrerupere mică, fermierii trebuie să respecte cerințele de distanțare socială și comenzile de ședere la domiciliu și pot fi protejate de reglementările privind siguranța alimentelor.

F2F și impactul lanțurilor de aprovizionare întrerupte

Înainte de pandemie, experții din industria alimentară și analiștii de afaceri au prezis un impuls pentru proteinele ​​pe bază de plante, alternativele de carne, alimentele ecologice, băuturile cu alcool scăzut sau fără alcool și comportamentele de cumpărare bazate pe sănătate.

Pe măsură ce țările afectate de COVID-19 trec la măsuri destinate să oprească accelerarea pandemiei, incertitudinea se învârte în jurul disponibilității și securității alimentelor, care ar putea stârni un val de restricții la export, dezechilibru între cerere și ofertă și creșterea volatilității prețurilor.

Companiile de alimente și băuturi cu facilități de producție în țări cu cel mai rău impact, cum ar fi China, SUA și Italia, dezvoltă acțiuni de răspuns și planuri eficiente de atenuare a riscului și de a face față efectelor pandemiei. Pe de altă parte, lanțul de aprovizionare cu alimente este complet susținut, deoarece consumatorii privesc coridoarele pe jumătate goale la supermarketuri și restaurante.

Influențați de statutul ”esențial”, guvernele permit distribuitorilor și angrosiștilor locali de produse să facă minuni logistice, redirecționând încărcăturile de produse alimentare de la închiderea afacerilor către magazinele alimentare.

Green Deal și noile orientări de consum

Însă, multe dintre cele de mai sus vor trebui să țină cont de politica Greed Deal, care va bulversa lanțurile de aprovizionare, aducându-le, se speră, definitiv, în zona sustenabilității. Ca dovadă, iată, Copa-Cogeca, asociația de agricultori și cooperative din UE, consideră o astfel de idee într-o lumină pozitivă:

”Suntem de acord cu abordarea generală a politicilor Green Deal. Întotdeauna am subliniat că PAC oferă un instrument de sustenabilitate cuprinzător pentru sectorul agricol al UE”, a declarat pentru EURACTIV secretarul general al Copei, Pekka Pesonen. Mai mult decât atât, Copa-Cogeca este de acord și cu noua politică privind biocombustibilul.

El a adăugat că ”integrarea biocombustibililor în lanțurile de valori agricole europene funcționează în ambele moduri: îmbunătățește valorificarea biomasei pentru fermieri și alți operatori, în timp ce oferă o bază de referință importantă pentru sustenabilitate pentru biocombustibili. În cel mai bun caz, biocombustibilii ne permit să ne stabilizăm sistemele alimentare, să le facem mai solide și mai rezistente împotriva volatilității pieței. Securitatea alimentară a fost foarte concentrată în timpul crizei COVID-19 în curs de desfășurare”, a subliniat el.

Pornind de aici, este clar că, mai ales în țările rămase în urmă în privința adaptării la cerințele de mediu, cum este și România, comportamentul de consum va fi modificat și mai mult, din cauza scumpirii alimentelor, asta, dacă nu se va recunrge la imprturi masive din zone de procesare care pot oferi prețuri minime, la raft.

Consumul la domiciliu, peste consumul în afara casei

În epoca COVID-19, consumul de mâncare la domiciliu preia cultura populară de luat masa, bucătăriile prietenoase pentru a lua masa și conexiunile zilnice ale restaurantului, ca fiind consumul în afara casei – care generează de obicei cea mai mare marja. Acum, acest consum a ajuns la un blocaj susținut.

Efectul pandemiei asupra industriei mondiale a serviciilor alimentare devine din ce în ce mai mare. Pe lângă blocarea la nivel național și norme stricte de distanțare socială, care duc la închiderea temporară a barurilor și a restaurantelor, o reacție xenofobă la focar a avut ca rezultat scăderea abruptă a afacerilor restaurantelor chineze, în special în S.U.A.

Un efect domino al restricțiilor asupra călătoriilor aeriene, amânarea evenimentelor și a expozițiilor comerciale, anularea planurilor de cină și o scădere semnificativă a rezervărilor au aruncat o umbră întunecată în industria serviciilor alimentare. Pentru restaurantele mici, fără lanț, consecințele au fost devastatoare, atunci când lucrătorii au pierdut ore din programul zilnic sau au fost concediați cu totul.

Modificări comportamentale

Deși este prea devreme pentru a prezice ce tendințe sunt cel mai probabil să crească până la sfârșitul pandemiei, consumatorii sunt mai susceptibili să se comporte conservator și prudent și să se bazeze pe alimente și băuturi care oferă familiaritate și confort.

Un astfel de comportament va cântări foarte mult în vânzările de alternative de carne pe bază de plante, fructe de mare și produse cu ingrediente premium. În plus, prețul ridicat al acestor produse nu se potrivește bine cu o posibilă criză economică și va marca revenirea masivă la proteina animală convențională.

Legumele și produsele accesibile pe bază de plante vor continua să-și păstreze integritatea, în timp ce produsele lactate se bazează pe o combinație câștigătoare de atribute de confort și sănătate. Mai mult decât atât, trebuie să acționeze responsabil, respectând un obiectiv comun comun privind securitatea alimentară, siguranța alimentelor și nutriția, dar și asigurarea unui răspuns imediat la pandemie, fără a provoaca lipsuri nejustificate de produse alimentare esențiale.