În 2026, controalele tematice din industria alimentară nu mai funcționează ca intervenții punctuale ale autorităților, ci ca un mecanism continuu de verificare integrat în funcționarea curentă a operatorilor. Din perspectivă economică, ele devin un cost operațional structural, independent de volumul de producție.

Mecanismul este administrativ și organizațional. Controalele tematice presupun pregătire constantă a documentației, trasabilitate actualizată, proceduri interne conforme și personal alocat relației cu autoritățile. Aceste costuri nu apar explicit ca taxe, dar se regăsesc în timp de lucru, blocaje operaționale și resurse administrative consumate.

Datele Comisiei Europene arată că, în cadrul Planurilor Naționale de Control Multianuale, frecvența controalelor tematice a crescut constant în perioada 2020–2024, tendință menținută pentru ciclul 2025–2027. Rapoartele EFSA indică extinderea domeniilor verificate simultan – siguranță alimentară, trasabilitate, etichetare, contaminanți și igienă – ceea ce crește complexitatea conformării. Analizele OECD estimează că povara administrativă asociată conformării poate reprezenta între 2% și 4% din costurile operaționale anuale pentru operatorii din industria alimentară, cu impact disproporționat asupra întreprinderilor mici și medii.

Pentru România, efectul este amplificat de fragmentarea industriei și de deficitul de personal specializat. În 2026, conformarea la controale tematice presupune fie internalizarea competențelor administrative, fie externalizarea lor către consultanți, ambele variante generând costuri recurente. Diferența competitivă nu este dată de numărul de controale, ci de capacitatea operatorului de a le absorbi fără perturbarea producției.

Implicația este structurală: controalele tematice nu mai pot fi tratate ca episoade administrative excepționale. Ele devin parte din costul normal de funcționare al industriei alimentare și un criteriu real de selecție economică pe piață.

(Foto: Freepik)