Consumul mediu anual de pește din România este de 4-5 kg, de opt ori mai mic decât, de exemplu, în Spania sau Franța. Din totalul consumului, doar 13% din peştele de pe piaţă este pescuit în apele româneşti sau crescut în fermele piscicole din ţara noastră.

În condițiile în care 87 % din pește este importat, ajung în magazine macroul, şprotul, codul şi merlucius străin, pescuiţi în special în Norvegia şi în Spania, în condiţiile în care patrimoniul de interes pescăresc al României se întinde pe aproape 500.000 de hectare la care se mai adaugă 66.000 de km de ape curgătoare şi 25.000 de km de ape marine. Referindu-se la situația pisciculturii, Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Ro-Fish (Asociaţia Procesatorilor, Importatorilior, Distribuitorilor şi Comercianţelor de Peşte din România), a declarat pentru Gândul: "Pe primul loc ar fi reducerea fiscalităţii excesive, în frunte cu TVA. Este anormal ca un sfert din preţul mâncării, esenţială vieţii, să fie TVA. În Polonia este 5%, în Turcia este 1%. Aceasta nu este însă singura măsură care ar putea să salveze sectorul piscicol din România, spune el. Creditele cu dobândă mică, accesarea noului program UE care încurajează dezvoltarea acvaculturii şi un fond de garantare a creditelor - inclusiv a cotei de participare proprii pentru accesarea fondurilor europene, ar putea să-i încurajeze la rândul lor pe cei care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu. Pentru susţinerea acvaculturii ar trebui rezolvate titlurile de proprietate ale terenurilor fermelor piscicole şi acordată o subvenţie pe kilogramul de peşte realizat de acestea. O altă măsură care ar putea să ajute sectorul ar fi, în opinia lui Cuzdrioareanu, reducerea masivă a impozitului pe construcţiile speciale, precum digurile, brajele sau construcţiile hidrotehnice”.